Peste 2.500 de candida\u0163ii, la \u00a0\u00a0UMF \u201cCarol Davila\u201d din Bucure\u015fti

\u00a0Concursul de admitere \u00een reziden\u021biat \u00een domeniile medicin\u0103, medicin\u0103 dentar\u0103 \u0219i farmacie, va fi organizat \u00een 2017 de c\u0103tre Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii , duminic\u0103, 19 noiembrie. Acesta urmeaz\u0103 s\u0103 se desf\u0103\u015foare \u00een centrele universitare din Bucure\u015fti, Cluj-Napoca, Craiova, Ia\u015fi, T\u00e2rgu-Mure\u015f \u015fi Timi\u015foara, iar pentru cele \u00a03.524 de locuri scoase la concurs, la nivel na\u0163ional, s-au \u00eenscris 6.817 de candida\u0163i, peste 37% – 2.537 de concuren\u0163i urm\u00e2nd s\u0103 sus\u0163in\u0103 examenul \u00een centrul universitar Bucure\u015fti.

Pentru acest concurs, la Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201cCarol Davila\u201d din Bucure\u015fti s-au \u00eenscris 1.888 de candida\u0163i la Medicin\u0103, 483, la Medicin\u0103 Dentar\u0103 \u015fi 166, la Farmacie. \u00cen ceea ce prive\u015fte organizarea \u015fi desf\u0103\u015furarea concursului din Bucure\u015fti, vor fi puse la dispozi\u0163ie 44 de s\u0103li ce au fost repartizate . \u00een incinta Facult\u0103\u0163ii de Medicin\u0103 (bd-ul Eroilor Sanitari nr.8), Spitalul Universitar, \u00a0\u00een incinta Facult\u0103\u0163ii de Farmacie (str.Traian Vuia nr.6), precum \u015fi la Universitatea Rom\u00e2no-American\u0103(Bd-ul Expozi\u0163iei nr. 1B). La nivel na\u0163ional, dintre cele\u00a0 3.524 de locuri scoase la concurs, 3.137 au fost repartizate domeniului Medicin\u0103 (762 centrului Bucure\u015fti), 258, domeniului Medicin\u0103 Dentar\u0103( 45 centrului Bucure\u015fti) \u015fi 129, domeniului Farmacie (34 centrului Bucure\u015fti).\u00a0 \u00a0Candida\u0163ilor li se va permite intrarea \u00een s\u0103lile de concurs la ora 8:30, iar subiectele se vor deschide la ora 10.

\u201d Am convingerea c\u0103, \u015fi \u00een 2017, absolven\u0163ii Universit\u0103\u0163ii noastre vor traversa , \u00een num\u0103r c\u00e2t mai mare, dar \u015fi cu medii ridicate, acest important examen din cariera lor profesional\u0103 \u015fi c\u0103, prin rezultatele ob\u0163inute, vor pozi\u0163iona \u00eenc\u0103 odat\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior medical rom\u00e2nesc \u015fi totodat\u0103 Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie Carol Davila pe cele trei coordonate ale des\u0103v\u00e2r\u015firii \u00een medicin\u0103: Ini\u0163iere, Evolu\u0163ie, Excelen\u0163\u0103\u201d \u00a0a declarat Acad. I. Sinescu, Rector al UMF \u201eCarol Davila\u201d din Bucure\u015fti.

\u00a0\u015ei anul acesta, pentru a putea participa la concursul de reziden\u0163iat \u00een medicin\u0103, medicin\u0103 dentar\u0103 \u015fi farmacie ce va avea loc pe 19 noiembrie, candida\u0163ii au achitat o tax\u0103 de 360 lei/participant. Cuantumul taxei de participare la examenul de reziden\u0163iat 2017, similar cu cel din 2016 , a fost stabilit prin Ordinul Ministrului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, iar un procent de maxim 85% din sumele \u00eencasate va fi repartizat universit\u0103\u0163ilor de profil.

Concursul se va derula sub forma de test-gril\u0103, cu 200 de \u00eentreb\u0103ri pentru fiecare domeniu, pe o durat\u0103 de 4 ore. Dup\u0103 o pauz\u0103 de 15 minute, va \u00eencepe corectura \u00een s\u0103li, iar pentru a depune contesta\u0163ii, candida\u0163ii vor avea la dispozi\u0163ie 24 de ore. Acestea pot viza, \u00eentreb\u0103rile de concurs, recorectarea lucr\u0103rilor sau organizarea concursului. R\u0103spunsul contesta\u0163iilor se va da \u00een 48 de ore de la depunerea acestora. Punctajul minim de promovare reprezint\u0103 60% din punctajul maxim realizat la cele 200 de \u00eentreb\u0103ri pentru fiecare domeniu, din care 50 de tip complement simplu \u015fi 150 de tip complement multiplu.

Totodat\u0103, ocuparea locurilor \u00een cele 67 de specialit\u0103\u0163i se va face \u00een ordinea punctajului de promovare ob\u0163inut, \u00een limita locurilor publicate pentru fiecare domeniu , alc\u0103tuindu-se o singur\u0103 clasificare pentru fiecare domeniu.Afi\u015farea rezultatelor se va face numai dup\u0103 semnarea ordinului Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii de confirmare a rezultatelor.

Situa\u0163ia candida\u0163ilor \u00eenscri\u015fi pe centre universitare \u015fi domenii

Articolul Concursul de admitere in rezidentiat – 19.11.2017 apare prima dat\u0103 \u00een umfcd.

Promo\u0163ia anului 2017 a Universit\u0103\u0163ii de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201eCarol Davila\u201d din Bucure\u015fti, prin cei 1.857 de absolven\u0163i, marcheaz\u0103 totodat\u0103, prin festivit\u0103\u0163i dedicate absolvirii studiilor de licen\u0163\u0103, \u015fi \u00eemplinirea a 160 de ani de la \u00eenfiin\u0163area prestigioasei institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior din medicina rom\u00e2neasc\u0103.

Cu doar o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenaintea deschiderii noului an universitar, promo\u0163ia ce poart\u0103 numele reputatului endocrinolog \u015fi neuropsihiatru rom\u00e2n, C.I.Parhon, prin cei 907 (816 ai modulului de limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi 91 ai modulului de englez\u0103) absolven\u0163i ai Facult\u0103\u0163ii de Medicin\u0103, va face s\u0103 r\u0103sune \u00eenc\u0103 o dat\u0103, \u00een cadrul unei festivit\u0103\u0163i de gal\u0103, cunoscutul imn Gaudeamus Igitur. Evenimentul va avea loc mar\u0163i, 26 septembrie, ora 12, pe scena S\u0103lii Palatului din Bucure\u015fti.

\u201eAnul 2017 este unul cu o puternic\u0103 rezonan\u0163\u0103 istoric\u0103 pentru Universitatea noastr\u0103 \u015fi cred c\u0103 \u00een acela\u015fi timp \u015fi pentru medicina rom\u00e2neasc\u0103 \u00een ansamblul ei, \u00eemplinirea celor 160 de ani de la \u00eenfiin\u0163area acestei prestigioase institu\u0163ii rememor\u00e2nd \u00een mod deosebit adev\u0103ratele valori ale medicinei rom\u00e2ne\u015fti, dar \u015fi mondiale, care s-au format aici \u015fi care au pus, prin opera lor vast\u0103, trepte de aur pe scara performan\u0163ei \u015fi a des\u0103v\u00e2r\u015firii profesionale medicale\u201d a declarat Acad. I.Sinescu, Rector al UMF \u201eCarol Davila\u201d Bucure\u015fti.

Potrivit Acad. I.Sinescu \u201enumele mari precum, Carol Davila, Nicolae Kretzulescu, C.I.Parhon, Thoma Ionescu, Ion Cantacuzino, Francisc Rainer, Gheorghe Marinescu, Constantin Paulescu sau laureat al premiului Nobel, George Emil Palade sunt puncte solide de referin\u0163\u0103 pentru istoria acestei Universit\u0103\u0163i, iar promo\u0163ia din acest an, ca de altfel \u015fi cele trecute sau viitoare, vor trebui s\u0103 fac\u0103 un recurs la memorie \u015fi prin exemplele acestor mari personalit\u0103\u0163i s\u0103 poat\u0103 continua drumul performan\u0163ei \u00een medicin\u0103, \u00eenceput la Bucure\u015fti \u00een urm\u0103 cu 160 de ani\u201d.

La r\u00e2ndul s\u0103u, \u015fef al promo\u0163iei \u201eC.I,Parhon\u201d a UMF \u201eCarol Davila\u201d, Teodora-Cristiana O\u0163elea a declarat c\u0103 \u201efaptul c\u0103 dup\u0103 ace\u015fti 6 ani de munc\u0103 mi se acord\u0103 titlul de \u015fef de promo\u0163ie este o mare realizare pentru mine. Sunt convins\u0103 c\u0103 f\u0103r\u0103 ajutorul lui Dumnezeu \u015fi al oamenilor care m\u0103 iubesc \u015fi pe care \u00eei iubesc necondi\u0163ionat nu a\u015f fi ajuns at\u00e2t de departe. Familia, prietenii \u015fi colegii care au fost al\u0103turi de mine au avut un mare rol, acela de a m\u0103 sus\u0163ine moral \u015fi de a-mi oferi \u00eencredere \u00een tot ceea ce fac.\u00cemi doresc s\u0103 fiu un medic bun, preg\u0103tit \u015fi onest. Am \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 fiecare detaliu conteaz\u0103 \u015fi face diferen\u0163a. Miile de ore de studiu, sutele de c\u0103r\u0163i citite, numeroasele examene, at\u00e2t scrise, c\u00e2t \u015fi \u00een fa\u0163a pacientului, m-au f\u0103cut s\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 medicina este o art\u0103. Sper ca la cel mai important examen, cel din fa\u0163a pacientului aflat la camera de gard\u0103, s\u0103 am rezultate la fel de frumoase ca \u015fi cele din facultate\u201d.

Cele patru facult\u0103\u0163i ale UMF \u201cCarol Davila\u201d din Bucure\u015fti num\u0103r\u0103 anul acesta 1.857 de absolven\u0163i: Facultatea de Medicin\u0103– 907 absolven\u0163i, Facultatea de Medicina dentar\u0103-540 de absolven\u0163i, Facultatea de Farmacie– 265 de absolven\u0163i, iar cea de Moa\u015fe \u015fi Asisten\u0163\u0103 Medical\u0103-FMAM– un total de 145 de absolven\u0163i (Asisten\u0163\u0103 Medical\u0103 General\u0103- 64, BFKT \u2013 31, Moa\u015fe- 7 \u015fi Tehnic\u0103 Dentar\u0103- 43).

\u00cen 1857 Carol Davila in colaborare cu Nicolae Kretzulescu \u00eenfiin\u021beaz\u0103 \u015ecoala Na\u0163ionala de Medicina \u015fi Farmacie. Cea mai veche universitate de medicin\u0103 \u0219i farmacie din \u021bar\u0103 a fost, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, recunoscut\u0103 \u00een Fran\u021ba \u0219i Italia, unde s-au format cu prec\u0103dere primii profesori. Dedica\u021bi \u00eendeplinirii misiunii institu\u021biei de formare \u0219i perfec\u021bionare a resurselor umane \u00eenalt calificate \u00een domeniul medical, de a promova cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103, spiritul \u0219i g\u00e2ndirea critic\u0103, membrii comunit\u0103\u021bii academice se remarc\u0103 prin realiz\u0103ri de ordin profesional \u0219i social. De-a lungul timpului, membrii corpului academic al Universit\u0103\u021bii au fost recunoscu\u021bi drept personalit\u0103\u021bi ale lumii medicale rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i interna\u021bionale.

Articolul COMUNICAT DE PRES\u0102: UMF \u201cCarol Davila\u201d Bucure\u015fti, 1.857 de absolven\u0163i, \u00een 2017 apare prima dat\u0103 \u00een umfcd.

COMUNICAT DE PRESA

Asum\u0103-\u0163i s\u0103 fii s\u0103n\u0103tos!

-proiect al Universit\u0103\u0163ii de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201eCarol Davila\u201d din Bucure\u015fti

Preven\u021bia accidentelor vasculare cerebrale \u2013 ce este de f\u0103cut?

Prof. Dr. Ovidiu-Alexandru Bajenaru

Directorul Departamentului de Neurostiinte Clinice al Facultatii de Medicina

\u0218eful Clinicii Neurologie \u2013 Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti

U.M.F. \u201cCarol Davila\u201d Bucure\u0219ti

Foarte adesea vorbim despre bolile cardiovasculare, dar \u00een general popula\u0163ia uit\u0103 c\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 cel pu\u0163in, principalul uciga\u015f al popula\u0163iei adulte \u00een \u0163ara noastr\u0103 \u015fi \u00een \u0163\u0103rile din aceast\u0103 zon\u0103 geografic\u0103 \u00een care se g\u0103se\u015fte \u015fi Rom\u00e2nia, sunt bolile cerebro-vasculare av\u00e2nd drept consecin\u0163\u0103 accidentele vasculare cerebrale. Nu doar c\u0103 mortalitatea prin accidente vasculare cerebrale \u015fi bolile coronariene este cea mai ridicat\u0103 \u00een popula\u0163ia general\u0103, dar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 accidentele vasculare cerebrale sunt cea mai frecvent\u0103 cauz\u0103 a handicapului fizic ( din cauza paraliziilor \u015fi pierderii capacit\u0103\u0163ii de deplasare autonom\u0103, alter\u0103rii capacit\u0103\u0163ii de exprimare verbal\u0103, tulbur\u0103rilor de vedere, tulbur\u0103rilor de alimentare etc), dar \u015fi a celui mintal \u00een popula\u0163ia general\u0103, cu pierderea total\u0103 sau par\u0163iala a autonomiei personale, \u00een contextul \u00een care dup\u0103 un prim accident vascular cerebral, supravie\u0163uitorii dezvolt\u0103 \u00een urmatorii 5 ani, \u00een propor\u0163ie de cel putin 25% o form\u0103 de demen\u0163\u0103. Este important deci s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 nu numai mortalitatea este un parametru care ne d\u0103 o masur\u0103 a severit\u0103\u0163ii \u015fi importan\u0163ei unor afec\u0163iuni, dar cel pu\u0163in \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 trebuie sa ne g\u00e2ndim \u015fi la alterarea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii la supravie\u0163uitorii acelor afec\u0163iuni, ceea ce antreneaz\u0103 nu doar pierderea autonomiei func\u0163ionale a individului, dar \u015fi crearea unor poveri suplimentare psihologice \u015fi materiale pentru familie, pentru societate, pierderea stimei de sine, depresie important\u0103, deteriorare intelectual\u0103, riscul crescut al \u00eemboln\u0103virii prin alte complica\u0163ii medicale care pot s\u0103 apar\u0103 pe acest fond deteriorativ.

Datele epidemiologice istorice ne arat\u0103 c\u0103 o situa\u0163ie asem\u0103n\u0103toare celei din \u0163ara noastr\u0103 \u00een domeniul bolilor cerebrovasculare exista p\u00e2n\u0103 prin anii \u201960 ai secolului trecut, \u015fi \u00een \u0163\u0103rile lumii cu un nivel economic dezvoltat precum \u0163\u0103rile Europei Occidentale \u015fi SUA, dar \u00een aceste \u0163\u0103ri s-a produs o reducere dramatic\u0103 a inciden\u0163ei acestor afec\u0163iuni \u015fi a consecin\u0163elor lor \u00een ultimii 50 ani, de\u015fi speran\u0163a de via\u0163\u0103 a popula\u0163iei generale a crescut semnificativ mai mult dec\u00e2t \u00een \u0163ara noastr\u0103. Care este explica\u0163ia ?

R\u0103spunsul are dou\u0103 componente: \u00een primul r\u00e2nd dezvoltarea unor strategii popula\u0163ionale de preven\u0163ie a bolilor cerebrovasculare \u015fi cardiovasculare, la care s-au asociat \u00eenfiin\u0163area pe \u00eentreg teritoriul acestor \u0163\u0103ri a unit\u0103\u0163ilor specializate de terapie a accidentelor vasculare cerebrale acute \u00een care terapia prompt\u0103 \u015fi complex\u0103 \u015fi monitorizarea medical\u0103 c\u00e2t mai precoce, de la apari\u0163ia primelor semne de suferin\u0163\u0103 vascular\u0103 cerebral\u0103 acut\u0103, au sc\u0103zut semnificativ mortalitatea \u015fi au crescut mult capacitatea de neurorecuperare a acestor pacien\u0163i.

Cum preven\u0163ia este la nivelul popula\u0163iei generale, cea mai important\u0103 cale de reducere semnificativ\u0103 a num\u0103rului de accidente vasculare cerebrale \u015fi a consecin\u0163elor lor dizabilitante, ne punem problema ce trebuie s\u0103 facem \u00een acest sens ?

\t
\n
1. \u00cen primul r\u00e2nd s\u0103 ne modific\u0103m stilul de via\u0163\u0103, \u00een care activitatea fizic\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 ( plimbare \u00een aer liber, activit\u0103\u0163i sportive, dar nu de sport extrem sau cu risc traumatic ) s\u0103 aib\u0103 o pondere semnificativ mai mare \u00een mod constant; ea trebuie dublat\u0103 de o activitate intelectual\u0103 adecvat\u0103 preferin\u0163elor fiec\u0103rui individ, constant\u0103 \u015fi c\u00e2t mai pu\u0163in \u00eenso\u0163it\u0103 de stres psihosocial.
\n

\t

\n
2. O alimenta\u0163ie echilibrat\u0103 \u015fi care s\u0103 ne men\u0163in\u0103 la o greutate corporal\u0103 optim\u0103, cu evitarea supragreut\u0103\u0163ii \u015fi mai ales a obezit\u0103\u0163ii; alimenta\u0163ia trebuie s\u0103 con\u0163in\u0103 toate principiile alimentare necesare vie\u0163ii biologice normale, cu evitarea gr\u0103similor saturate, a dulciurilor concentrate, a aditivilor alimentari \u015fi conservan\u0163ilor, dar cu o pondere crecut\u0103 a vegetalelor proaspete care con\u0163in \u015fi o cantitate crescut\u0103 de fibre vegetale. Este important sa se respecte un orar c\u00e2t mai constant al meselor.
\n

\t

\n
3. Evitarea fumatului sau renun\u0163area la fumat, dup\u0103 caz.
\n

\t

\n
4. Somnul de noapte trebuie s\u0103 fie c\u00e2t mai constant respectat, \u00eentruc\u00e2t un somn fiziologic este o condi\u0163ie esen\u0163ial\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii noastre biologice \u015fi mintale.
\n

\t

\n
5. Identificarea \u015fi tratarea prompt\u0103 \u015fi constant\u0103 a tuturor factorilor de risc vasculari \u015fi metabolici:
\n

\t
\n
• \u00een primul r\u00e2nd tensiunea arterial\u0103 crescut\u0103, care trebuie controlat\u0103 periodic \u00eencepand chiar din anii adolescen\u0163ei \u015fi p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rstele cele mai \u00eenaintate; la orice v\u00e2rst\u0103, atunci cand valorile acesteia dep\u0103\u015fesc chiar \u015fi cu pu\u0163in limitele normale, ea trebuie sc\u0103zut\u0103 prompt \u015fi constant la valori normale prin regim alimentar adecvat \u015fi terapie corespunz\u0103toare
\n

\t

\n
• depistarea dislipidemiilor \u015fi corectarea prompt\u0103 \u015fi constant\u0103 a acestora ( prin regimul alimentar \u015fi de via\u0163\u0103 men\u0163ionat mai sus ) \u015fi dac\u0103 este cazul, prin terapie medicamentoas\u0103 adecvat\u0103
\n

\t

\n
• depistarea valorilor glicemice crescute \u015fi corectarea controlat\u0103 a acestora; dac\u0103 se depisteaz\u0103 prezen\u0163a diabetului zaharat, acesta presupune o terapie adecvat\u0103 complex\u0103, \u00een care stilul de via\u0163\u0103 recomandat mai sus este esen\u0163ial
\n

\t

\n
• depistarea \u015fi tratarea bolilor cardiace care pot evolua independent, deoarece accidentele vasculare cerebrale prin embolii cardiace reprezint\u0103 aproximativ o cincime din totalul bolilor cerebrovasculare
\n

\t

\n
• depistarea \u015fi terapia adecvat\u0103 a oric\u0103ror altor anomalii biologice care pot cre\u015fte riscul vascular, mai ales la persoanele care au \u00een familie \u015fi al\u0163i membri cu boli cerebro- si cardiovasculare.
\n

Articolul Asum\u0103-\u0163i s\u0103 fii s\u0103n\u0103tos! -proiect al Universit\u0103\u0163ii de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201eCarol Davila\u201d din Bucure\u015fti apare prima dat\u0103 \u00een umfcd.

Asum\u0103-\u021bi s\u0103 fii s\u0103n\u0103tos – Preven\u021bia cancerelor digestive

Prof. Univ. Dr. Mircea Beuran, FACS
Pre\u0219edintele Senatului Universitar, Directorul Departamentului 10 Chirurgie, Universitatea de Medicin\u0103 \u0219i Farmacie Carol Davila Bucure\u0219ti
\u0218eful Clinicii de Chirurgie, Spitalul Clinic de Urgen\u021b\u0103 Bucure\u0219ti

O analiz\u0103 Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii a inciden\u021bei cancerelor digestive a eviden\u021biat c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia cancerul colorectal este situat pe locul 4, cancerul gastric pe locul 6, cancerul pancreatic pe locul 10 \u0219i cancerul hepatic pe locul 12. Pe de alt\u0103 parte, predic\u021bia pentru anul 2030 arat\u0103 c\u0103 inciden\u021ba tuturor acestor cancere va cre\u0219te, pentru cel colorectal cu aproximativ 2000 cazuri, pentru cel gastric cu aproximativ 800 de cazuri, cel pancreatic cu 600 de cazuri, iar cancerul hepatic cu aproximativ 400 de cazuri.
Experien\u021ba Clinicii de Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgen\u021b\u0103 Bucure\u0219ti arat\u0103 c\u0103 o propor\u021bie semnificativ\u0103 a pacien\u021bilor cu neoplazii abdominale se prezint\u0103 \u00een stadii avansate ale bolii, \u00een care tumora nu numai c\u0103 este simptomatic\u0103, dar frecvent prezentarea se face pentru o complica\u021bie a bolii. Dat\u0103 fiind morbiditatea semnificativ\u0103 asociat\u0103 unor rezec\u021bii chirurgicale extensive pentru tumori avansate locoregional, a sc\u0103derii calit\u0103\u021bii vie\u021bii \u0219i a supravie\u021buirii reduse pe termen lung, consider c\u0103 este foarte important ca \u00een Rom\u00e2nia s\u0103 fie implementate, la nivel na\u021bional, tehnicile de preven\u021bie \u0219i screening al neoplaziilor gastrointestinale. F\u0103r\u0103 dubiu, politicile de s\u0103n\u0103tate public\u0103 trebuie conduse \u00een aceast\u0103 direc\u021bie, pentru a urma exemplele statelor cu grad mare de dezvoltare socio-economic\u0103 (Marea Britanie, Japonia, Olanda, Norvegia, etc.).

Tabelul I: Principalii factori de risc generali, care pot fi modifica\u021bi, pentru a preveni apari\u021bia cancerelor \u00een popula\u021bia general\u0103.

Se estimeaz\u0103 c\u0103 aproximativ 50% din \u00eemboln\u0103virile de cancer pot fi prevenite. Un studiu publicat \u00een revista Lancet \u00een 2005 a identificat nou\u0103 factori de risc, care pot fi modifica\u021bi, responsabili de 35% din decesele prin cancer la nivel global: fumatul, consumul de alcool, consumul sc\u0103zut de fructe \u0219i vegetale, obezitatea, inactivitatea, sexul neprotejat, poluarea aerului urban, utilizarea combustibililor fosili \u0219i injec\u021biile contaminate din mediul spitalicesc.
C\u0103utarea unei boli la o persoan\u0103 f\u0103r\u0103 simptome se nume\u0219te screening. Scopul screening-ului este de a diagnostica cancerul \u00een stadiu incipient, atunci c\u00e2nd \u0219ansele de vindecare sunt semnificativ mai mari oferind astfel, pacien\u021bilor \u0219ansa la o via\u021b\u0103 mai lung\u0103 \u0219i cu o calitate mai mare. Cu toate c\u0103 schimbarea stilului de via\u021b\u0103, cu promovarea celui s\u0103n\u0103tos, prezint\u0103 impact \u00een popula\u021bia general\u0103, screeningul \u0219i-a dovedit eficien\u021ba doar pentru unele localiz\u0103ri ale cancerelor sau pentru subgrupuri de pacien\u021bi, cu risc mai mare de a dezvolta boala.

Screeningul pentru cancer esofagian nu este recomandat \u00een popula\u021bia general\u0103, dat fiind c\u0103 nici o metod\u0103 de screening nu a dovedit o diminuare a mortalit\u0103\u021bii prin cancer esofagian \u00een popula\u021bia cu risc mediu de a dezvolta aceast\u0103 boal\u0103. Factorii de risc implica\u021bi \u00een apari\u021bia cancerului esofagian sunt: prezen\u021ba bolii de reflux gastroesofagian, esofagul Barrett, excesul ponderal. Subgrupul de pacien\u021bi diagnostica\u021bi cu esofag Barrett trebuie monitoriza\u021bi cu aten\u021bie, utiliz\u00e2nd pentru aceasta endoscopia digestiv\u0103 superioar\u0103.
Stadiile avansate de boal\u0103, \u00een care se prezint\u0103 o propor\u021bie semnificativ\u0103 de pacien\u021bi sunt reflectate de managerizarea \u00een cadrul Spitalului de Urgen\u021b\u0103, pe parcursul ultimei luni a dou\u0103 cancere esofagiene cu invadare extensiv\u0103 mediastinal\u0103, \u00eentr-un caz fiind invadat\u0103 artera aort\u0103, cu hemoragie digestiv\u0103 secundar\u0103.

Cancerul gastric este una dintre cele mai frecvente neoplazii la nivel global. Cu toate acestea, exist\u0103 diferen\u021be semnificative \u00eentre diferitele regiuni, utilitatea screeningului dovedindu-se doar \u00een \u021b\u0103rile cu inciden\u021b\u0103 foarte mare a bolii (de exemplu Japonia, Korea, Venezuela, Chile). \u00cen Japonia screeningul este recomandat la toat\u0103 popula\u021bia de peste 50 de ani, prin tranzitat baritat cu dublu contrast \u2013 anual, sau endoscopie digestiv\u0103 la fiecare 2-3 ani. \u00cen Korea screeningul se face la toate persoanele de peste 40 de ani, prin endoscopie digestiv\u0103 la fiecare 2 ani. \u00cen \u021b\u0103rile cu risc mediu de apari\u021bie a bolii, screeningul este recomandat \u00een cadrul subgrupelor de pacien\u021bi cu risc crescut, cum ar fi cei cu adenoame gastrice, anemie pernicioas\u0103, metaplazie intestinal\u0103, polipoz\u0103 adenomatoas\u0103 familial\u0103, sindrom Lynch, sindrom Peutz-Jeghers, sau sindromul polipozei juvenile.
O analiz\u0103 a 78 de pacien\u021bi cu cancer gastric, manageriza\u021bi \u00een Spitalul Clinic de Urgen\u021b\u0103 Bucure\u0219ti pe parcursul a 18 luni, a eviden\u021biat o v\u00e2rst\u0103 medie pentru ace\u0219tia de 67,7 \u00b112,7 ani. 24 (30.8%) pacien\u021bi au prezentat stadiul IV de boal\u0103, 11 (14.1%) stadiul IIIA, 10 (12.8%) stadiul IIIB, 9 (11.5%) stadiul IIIC, (11.5%) stadiul IIA, 5 (6.4%) stadiul IB, \u0219i 4 (5.1%) stadiul IA.
Cancerul pancreatic
Screeningul popula\u021biei generale pentru cancer pancreatic nu \u0219i-a dovedit eficien\u021ba. Dat\u0103 fiind agresivitatea marcat\u0103 a acestei boli, cu o rat\u0103 de supravie\u021buire la 5 ani de aproximativ 6%, tot mai multe grupuri de cercet\u0103tori \u00eencearc\u0103 s\u0103 identifice subgrupele popula\u021bionale cu un risc mai mare de a dezvolta aceast\u0103 boal\u0103 \u0219i \u00een cadrul c\u0103rora screeningul s\u0103 poat\u0103 fi efectuat cu succes.
Aproximativ 10-15% din adenocarcinoamele pancreatice ductale sunt atribuibile unor cauze genetice:

\t
\n
• Cancerul pancreatic familial \u2013 definit ca 2 rude de gradul I cu cancer pancreatic.
\n

\t

\n
• Sindroame genetice asociate cu cre\u0219terea riscului de cancer pancreatic: (a) Cancer de s\u00e2n sau ovar ereditar (BRCA2, BRCA1, PALB2); (b) Sindrom Peutx-Jeghers (STK11); (c) polipza adenomatoas\u0103 familial\u0103 (APC); (d) cancerul colorectal ereditar nonpolipozic \u2013 sindromul Lynch II; (e) pancreatita ereditar\u0103 (PRSS1, SPINK1); (f) sindromul ataxie telangiectazie (ATM); (g) sindromul Li-Fraumeni (p53).
\n

Prin screening, la ace\u0219ti pacien\u021bi cu risc crescut de boal\u0103, se pot identifica at\u00e2t forme de cancer invaziv, c\u00e2t \u0219i leziuni precanceroase, de tipul neoplaziei pancreatice intraepiteliale sau neoplasmului mucinos papilar intraductal. Screeningul poate fi f\u0103cut anual prin Imagistic\u0103 prin Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 sau ecografie endoscopic\u0103. Screeningul poate fi \u00eenceput la v\u00e2rsta de 50 de ani, sau cu 10-15 ani mai devreme fa\u021b\u0103 de v\u00e2rsta celei mai tinere rude cu cancer pancreatic.
O analiz\u0103 a 163 de pacien\u021bi cu cancer pancreatic, manageriza\u021bi \u00een Spitalul Clinic de Urgen\u021b\u0103 Bucure\u0219ti pe parcursul a 20 de luni, a ar\u0103tat c\u0103 1% dintre pacien\u021bi prezentau stadiul I de boal\u0103, 34,3% stadiul II, 24,2% stadiul III \u0219i 40,4% stadiul IV. Interven\u021bia chirurgical\u0103 cu viz\u0103 radical\u0103 a putut fi efectuat\u0103 la 48 dintre ace\u0219ti pacien\u021bi.

Hepatopatia cronic\u0103 (de tipul cirozei, infec\u021biei cu virus hepatitic B sau C, prin abuz de alcool, diabetul zaharat, excesul ponderal) reprezint\u0103 un factor de risc major pentru dezvoltarea carcinomului hepatocelular. Supravegherea acestor pacien\u021bi, permite identificarea forma\u021biunilor tumorale mai mici de 2 cm, pentru care prognosticul este semnificativ mai bun. Screeningul acestor pacien\u021bi poate fi f\u0103cut prin ecografie hepatic\u0103 sau prin combinarea ecografiei cu dozarea alfa-fetoproteinei serice, la fiecare 6 luni.
Cancerul colorectal
Cancerul colorectal reprezint\u0103 una dintre patologiile \u00een care screeningul popula\u021biei generale \u0219i-a dovedit pe deplin utilitatea. Prin screening pot fi identificate leziunile premaligne (polipii colonici) sau cancerele asimptomatice, aflate \u00een stadiu incipient. Eviden\u021ba actual\u0103 arat\u0103 c\u0103 prin implementarea screeningului pentru cancer colorectal la nivel na\u021bional se scade mortalitatea cauzat\u0103 de aceast\u0103 boal\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu v\u00e2rsta de 20 de ani, fiecare individ trebuie evaluat prin anamnez\u0103 \u0219i clasificat \u00een func\u021bie de prezen\u021ba factorilor de risc, \u00een risc mediu sau crescut de a dezvolta cancer colorectal. Pacien\u021bii cu risc crescut sunt: (a) istoric personal de cancer colorectal sau polip adenomatos; (b) sindroame genetice ce predispun la cancer colorectal (polipoz\u0103 adenomatoas\u0103 familial\u0103, cancer colorectal ereditar nonpolipozic); (c) prezen\u021ba unei rude de gradul unu cu cancer colorectal diagnosticat < 60 ani; (d) dou\u0103 rude de gradul unu cu cancer colorectal diagnosticat la orice v\u00e2rst\u0103; (e) boal\u0103 inflamatorie intestinal\u0103. Ace\u0219ti pacien\u021bi beneficieaz\u0103 de recomand\u0103ri specifice fiec\u0103rui subgrup, dar screeningul trebuie f\u0103cut frecvent \u0219i cu mijloace de investiga\u021bie performante, dat fiind riscul semnificativ de a dezvolta un cancer colorectal.
Pacien\u021bii cu risc mediu beneficiaz\u0103 de screening \u00eencep\u00e2nd cu v\u00e2rsta de 50 de ani \u0219i p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 75 de ani. Screeningul poate fi f\u0103cut astfel: (a) colonoscopie la fiecare 10 ani; (b) colonoscopie virtual\u0103 (prin Computer Tomografie) la fiecare 5 ani; (c) testarea imuno-chimic\u0103 a materiilor fecale, o singur\u0103 prob\u0103 pe an; (d) testarea ADN-ului fecal, la fiecare 3 ani; (e) testarea s\u00e2nger\u0103rilor oculte \u00een materiile fecale, trei probe anual; sigmoidoscopie anual plus testarea materiilor fecale cu unul din testele de mai sus.
O analiz\u0103 a 620 de pacien\u021bi cu cancere de colon, managerizate \u00een Spitalul Clinic de Urgen\u021b\u0103 Bucure\u0219ti pe parcursul a 5 ani, a relevat c\u0103 275 (44,7%) dintre pacien\u021bi s-au prezentat pentru o complica\u021bie a bolii. Acest subgrup de pacien\u021bi, cu cancer ocluziv, hemoragic sau perforat au prezentat o rat\u0103 mai mare a complica\u021biilor postoperatorii (32,4% versus 20,3%) \u0219i a mortalit\u0103\u021bii la 30 de zil (3,6% versus 1,8%).

O propor\u021bie semnificativ\u0103 a cancerele gastrointestinale poate fi prevenit\u0103 printr-un stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos. Screeningul este eficient \u00een majoritatea acestor neoplazii, at\u00e2t pentru popula\u021bia general\u0103 (cancerul colorectal), dar mai ales pentru subgrupele de pacien\u021bi cu risc crescut de a dezvolta aceste boli.

[:]\n

Articolul Asum\u0103-\u021bi s\u0103 fii s\u0103n\u0103tos preven\u021bia cancerelor digestive apare prima dat\u0103 \u00een umfcd.

\u00cen Aula Academiei Rom\u00e2ne a avut loc ieri, 28.06.2017 un excep\u021bional eveniment de valoare \u0219tiin\u021bific\u0103, \u00eenalt\u0103 \u021binut\u0103 academic\u0103 \u0219i recunoa\u0219tere valoric\u0103, Simpozionul: \u201c37 de ani de transplant renal \u00een UMF\u201dCarol Davila\u201d.

\u00cen prezen\u021ba reprezentan\u021bilor acestui \u00eenalt for de \u0219tiin\u021b\u0103, cultur\u0103 \u0219i educa\u021bie, a conducerii Universit\u0103\u021bii de Medicin\u0103 \u0219i Farmacie\u201dCarol Davila, a nenum\u0103ra\u021bi reprezentan\u021bi de marc\u0103 ai urologiei rom\u00e2ne\u0219ti, dar \u0219i a unui numeros public, lucr\u0103rile au fost deschise de Academicianul Victor Voicu, Secretarul General al Academiei Rom\u00e2ne.

Simpozionul, magistral moderat de dl. Academician Ioanel Sinescu, a constituit un excelent prilej pentru speciali\u0219ti din toate specialit\u0103\u021bile Centrului de Transplant, \u00een marea lor majoritate tineri, de a-\u0219i prezenta agenda preocup\u0103rilor cotidiene.

Paleta deosebit de complex\u0103 \u0219i de dificil\u0103, dar at\u00e2t de benefic\u0103 pentru cei \u00een suferin\u021b\u0103, a fost excelent sintetizat\u0103 \u0219i documentat\u0103, personalit\u0103\u021bi ale lumii noastre medicale remarc\u00e2nd valoarea de excep\u021bie a rezultatelor transplantului renal de la Fundeni, mult peste media european\u0103.

Momentul profesional-\u0219tiin\u021bific de referin\u021b\u0103 s-a \u00eencheiat emo\u021bionant: numero\u0219i beneficiari ai transplantului renal efectuat la Fundeni, au mul\u021bumit D-lui Academician Sinescu \u0219i colectivului pe care \u00eel coordoneaz\u0103 pentru \u0219ansa de \u201da se fi n\u0103scut a doua oar\u0103\u201d.

Articolul Simpozionul: \u201c37 de ani de transplant renal \u00een UMF\u201dCarol Davila\u201d apare prima dat\u0103 \u00een umfcd.

Aproximativ 3.000 de candida\u0163i pentru admiterea \u00een
UMF \u201cCarol Davila\u201d din Bucure\u015fti

Pentru concursul de admitere \u00een Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201eCarol Davila\u201d Bucure\u015fti ce va avea loc miercuri, 26 iulie 2017, \u00eencep\u00e2nd cu ora 9, \u00een domeniile medicin\u0103, medicin\u0103 dentar\u0103 \u0219i farmacie, precum \u015fi la facultatea de Moa\u015fe \u015fi Asisten\u0163\u0103 Medical\u0103(FMAM) s-au \u00eenscris 2997 de candida\u0163i. Ace\u015ftia vor concura pentru ocuparea celor 1.000 de locuri , finan\u0163ate de la bugetul de stat, scoase la concurs de c\u0103tre Ministerul Educa\u0163iei \u015fi Cercet\u0103rii.

Astfel, pentru cele 520 locuri la Facultatea de Medicin\u0103 s-au \u00eenscris 1.810 de candida\u0163i, pentru Facultatea de Medicin\u0103 Dentar\u0103, 548 de candida\u0163i/155 de locuri, pentru Facultatea de Farmacie, 207 de candida\u0163i/155 de locuri, iar pentru FMAM, 432 de candida\u0163i/170 de locuri. Pentru concuren\u0163ii ale c\u0103ror medii de admitere, nu vor permite accederea la studiile universitare de licen\u0163\u0103 pe locurile finan\u0163ate de la bugetul de stat, sunt puse la dispozi\u0163ie alte 440 de locuri cu tax\u0103.

\u00cen ceea ce prive\u015fte repartizarea cifrei de \u015fcolarizare pe facult\u0103\u0163i pentru admiterea \u00een anul universitar 2017-2018 aceasta creioneaz\u0103 pentru specializarea \u201emedicin\u0103\u201d un num\u0103r de 360 de credite, pentru o durat\u0103 de 6 ani de studiu (520 locuri finan\u0163ate de la buget \u015fi 200 locuri cu tax\u0103). \u00cen acela\u015fi registru, pentru specializarea \u201cmedicin\u0103 dentar\u0103\u201d reg\u0103sim un num\u0103r similar de credite, pentru aceea\u015fi perioad\u0103 de studiu (155 locuri finan\u0163ate de la buget \u015fi 125 locuri cu tax\u0103), la facultatea de farmacie , 300 de credite pentru 5 ani de studiu (155 locuri finan\u0163ate de la buget \u015fi 70 locuri cu tax\u0103), \u00een timp ce la FMAM , pe segmentul Moa\u015fe \u015fi Asisten\u0163\u0103 medical\u0103 general\u0103 pentru 4 ani de studiu, 240 de credite (100 locuri finan\u0163ate de la buget \u015fi 15 locuri cu tax\u0103), iar pentru alte specializ\u0103ri FMAM care \u00eensumeaz\u0103 3 ani de studiu \u015fi 180 de credite, au fost repartizate 70 de locuri finan\u0163ate de la buget \u015fi 30 de locuri cu tax\u0103.

\u201eDac\u0103 dup\u0103 1989 interesul absolven\u0163ilor de liceu s-a \u00eendreptat, paradoxal, c\u0103tre alte facult\u0103\u0163i precum cele de studii economice sau drept, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se semnificativ de medicin\u0103, \u00een ultimii ani asist\u0103m la o repozi\u0163ionare a op\u0163iunilor \u015fi, \u00een ceea ce prive\u015fte admiterea la Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201eCarol Davila\u201d din Bucure\u015fti , se accentueaz\u0103 un interes crescut. Acest fapt demonstreaz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 \u015fcoala de medicin\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een registrul competi\u0163iei \u015fi al valorilor academice, at\u00e2t prin dorin\u0163a tinerilor candida\u0163i de a accede \u00een universul cercet\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice medicale, c\u00e2t \u015fi prin reputa\u0163ia pe care, de-alungul istoriei sale, aceast\u0103 Universitate \u015fi-a creat-o \u015fi pozi\u0163ion\u00e2ndu-se pe harta Universit\u0103\u0163ilor de profil ale lumii\u201d a declarat Acad. I.Sinescu, Rector al UMF \u201eCarol Davila\u201d Bucure\u015fti.

De men\u0163ionat este faptul c\u0103, anul acesta, 24 de premian\u0163i ai olimpiadelor na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale la discipline precum biologie, fizic\u0103 sau chimie, au decis s\u0103-\u015fi continue performan\u0163a la UMF \u201eCarol Davila\u201d, accederea acestora \u00een Universitate fiind posibil\u0103, conform normelor Ministerului Educa\u0163iei \u015fi Cercet\u0103rii, f\u0103r\u0103 examen de admitere. Totodat\u0103, dintre cei 2996 de candida\u0163i care vor intra \u00een concurs, miercuri, 26 iulie 2017, 16 au ob\u0163inut nota maxim\u0103, 10, la examenul de bacalaureat.

\u00cen 1857 Carol Davila in ccolaborare cu Nicolae Kretzulescu \u00eenfiin\u021beaz\u0103 \u015ecoala Na\u0163ionala de Medicina \u015fi Farmacie. Cea mai veche universitate de medicin\u0103 \u0219i farmacie din \u021bar\u0103 a fost, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, recunoscut\u0103 \u00een Fran\u021ba \u0219i Italia, unde s-au format cu prec\u0103dere primii profesori. Dedica\u021bi \u00eendeplinirii misiunii institu\u021biei de formare \u0219i perfec\u021bionare a resurselor umane \u00eenalt calificate \u00een domeniul medical, de a promova cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103, spiritul \u0219i g\u00e2ndirea critic\u0103, membrii comunit\u0103\u021bii academice se remarc\u0103 prin realiz\u0103ri de ordin profesional \u0219i social. De-a lungul timpului, membrii corpului academic al Universit\u0103\u021bii au fost recunoscu\u021bi drept personalit\u0103\u021bi ale lumii medicale rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i interna\u021bionale.

Articolul Aproximativ 3.000 de candida\u0163i pentru admiterea \u00een UMF \u201cCarol Davila\u201d din Bucure\u015fti apare prima dat\u0103 \u00een umfcd.

Monitorizarea nevilor pigmentari (aluni\u0163elor)

\u00cen func\u0163ie de celula de origine, exist\u0103 2 tipuri principale de cancer cutanat epidermic: carcinoame \u015fi melanom. Pe c\u00e2nd prima categorie afeceaz\u0103 \u00een general v\u00e2rstnicii \u015fi determin\u0103 rar metastaze sau deces, melanomul reprezint\u0103 una dintre cele mai agresive tumori umane \u015fi afecteaz\u0103 o categorie mult mai t\u00e2n\u0103r\u0103 de popula\u0163ie. Astfel, preven\u0163ia melanomului joac\u0103 un rol important \u00een dermatologie, iar una dintre cele mai eficiente metode o reprezint\u0103 controlul periodic al alunitelor (nevilor).

Persoanele cu nevi multipli prezint\u0103 un risc crescut de a dezvolta melanom, \u00een special cei cu pielea foarte deschis\u0103, ochii alba\u015ftri/verzi \u015fi p\u0103r ro\u015fcat/blond/\u015faten. Studii genetice au ar\u0103tat c\u0103 aceea\u015fi muta\u0163ie (CDKN2A) este responsabil\u0103 at\u00e2t de apari\u0163ia melanomului, c\u00e2t \u015fi a nevilor cu probleme (atipici/displazici). De aceea, persoanele cu multe aluni\u0163e trebuie evaluate periodic de c\u0103tre un dermatolog cu experien\u0163\u0103 \u00een monitorizarea nevilor \u015fi cu competen\u0163\u0103 \u00een dermatoscopie.

Evaluarea nevilor const\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, \u00een efectuarea TBSE (total body skin examination), ce reprezint\u0103 analiza \u00eentregii suprafe\u0163e cutanate, cu selec\u0163ia clinic\u0103 a aluni\u0163elor de c\u0103tre dermatolog pentru examenul dermatoscopic direct. La acela\u015fi pacient, profilul clinic \u015fi dermatoscopic al aluni\u0163elor trebuie s\u0103 fie acela\u015fi; toate discordan\u0163ele reprezint\u0103 elemente de apel, iar semnul \u201eratustii celei urate\u201d (o leziune care nu seaman\u0103 cu restul) este foarte important.

Dermatoscopia, o tehnic\u0103 de microscopie de suprafa\u0163\u0103 a pielii, cunoscut\u0103 \u015fi sub denumirea de microscopie de epiluminiscen\u0163\u0103, este o metod\u0103 clinic\u0103 noninvaziv\u0103 pentru diagnosticul leziunilor pigmentare, care \u00een m\u00e2ini antrenate, cre\u015fte semnificativ acurate\u0163ea diagnosticului. Dermatoscopia unei leziuni poate fi simpl\u0103 sau cu \u00eenregistrarea computerizat\u0103 a imaginii (dermatoscopie digital\u0103). Ultima permite stocarea, transferul la distan\u0163\u0103 a imaginii, precum \u015fi compararea \u00een timp a evolu\u0163iei, foarte importante pentru urm\u0103rire sau pentru second opinion. \u00cen analiza unei leziuni se urm\u0103resc: arhitectura global\u0103, simetria, prezen\u0163a pigmentului, a unor structuri specifice, dar \u015fi prezen\u0163a \u015fi caracteristicile vaselor.
Dermatoscopia este cel mai bun instrument al dermatologului, care \u00een baza unor criterii de diagnostic interna\u0163ionale, decide dac\u0103 leziunea analizat\u0103 trebuie excizat\u0103, intr\u0103 \u00eentr-un program de urm\u0103rire sau este complet beingn\u0103 \u015fi nu necesit\u0103 urm\u0103rire. Urm\u0103rirea (follow-up) nevilor este standardizat\u0103 interna\u0163ional \u015fi dictat\u0103 de caracteristicile dermatosocpice ale nevilor analiza\u0163i, putand fi:

\t
\n
• Pe termen scurt (3 luni);
\n

\t

\n
• Pe termen mediu (6 luni);
\n

\t

\n
• Pe termen lung (1 an).
\n

Atunci c\u00e2nd o aluni\u0163\u0103 prezint\u0103 elemente de apel la examenul dermatoscopic, f\u0103r\u0103 s\u0103 aibe \u00eens\u0103 indica\u0163ie de excizie sau c\u00e2nd exist\u0103 mai mul\u0163i nevi atipici (sindromul nevilor atipici) se impune monitorizare dermatoscopic\u0103 digital\u0103, cu captare \u015fi stocare de imagini clinice \u015fi dermatosocopice, cu echipamente profesionale de \u00eenalt\u0103 rezolu\u0163ie.
Pe l\u00e2ng\u0103 indica\u0163ia de follow-up sau excizie, orice pacient cu nevi atipici trebuie s\u0103 primeasc\u0103 recomand\u0103ri individualizate referitoare la fotoprotec\u0163ie \u015fi la restric\u0163iile ce se impun la expunerea la soare, precum \u015fi interzicerea categoric\u0103 a utiliz\u0103rii surselor artificiale de UV (solar). Aceste recomand\u0103ri se individualizeaz\u0103 \u00een func\u0163ie de tipul de piele, de tipul nevilor (benigni/atipici, pu\u0163ini/mul\u0163i), de factorii de risc specifici \u015fi de istoricul personal.

Educa\u0163ia pacien\u0163ilor referitor la expunerea la soare este foarte important\u0103 \u015fi trebuie reluat\u0103 la fiecare evaluare. Se recomand\u0103 at\u00e2t protec\u0163ie mecanic\u0103 (haine, p\u0103l\u0103rie), c\u00e2t \u015fi chimic\u0103 (agen\u0163i ecran cu SPF 30-50), inclusiv pentru expunerea de zi cu zi (mers pe strad\u0103 etc). Este important de subliniat c\u0103 melanomul se dezvolt\u0103 de novo sau pe nevi preexisten\u0163i sub influen\u0163a razelor UVA, iar protec\u0163ia agen\u0163ilor ecran este garantat\u0103 doar pentru UVB, astfel c\u0103 persoanele cu nevi multipli \u015fi mai ales cei cu sindromul nevilor atipici ar trebui s\u0103 evite pe c\u00e2t posibil expunerea la soare.

Articolul Monitorizarea nevilor pigmentari (aluni\u0163elor) apare prima dat\u0103 \u00een umfcd.

Activitatea OMS \u00een domeniul politicilor de s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u015fi a programelor preventive

Profesor dr. Alexandru Rafila, membru \u00een Comitetul Permanent al Biroului Regional OMS pentru Europa

Profesorul Alexandru Rafila este \u00een prezent \u0219eful Departamentului de Microbiologie din cadrul Universit\u0103\u021bii Na\u021bionale Institutul de Boli Infec\u021bioase \u201eMatei Bals\u201d din Bucure\u0219ti

Comitetul Regional pentru Europa al Organiza\u0163iei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii s-a reunit \u00een luna septembrie 2016 la Copenhaga pentru a aproba principalele direc\u0163ii de ac\u0163iune recomandate statelor membre. Biroul Regional pentru Europa ala OMS include 53 de state membre, fiid cea mai \u00eentins\u0103 dintre toate regiunile organiza\u0163iei (Statele europene, fostele state componente ale URSS \u015fi Israelul)

OMS consider\u0103 c\u0103 politicile de s\u0103n\u0103tate public\u0103 ar trebui s\u0103 aib\u0103 \u00een aten\u0163ie acele domenii \u015fi m\u0103suri care s\u0103 previn\u0103 bolile, s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 starea de s\u0103n\u0103tate a popula\u0163iei \u015fi s\u0103 scad\u0103 povara finaciar\u0103 pentru serviciile medicale curative. S\u0103n\u0103tatea este considerat\u0103 ca fiind un factor important al dezvolt\u0103rii economice pentru orice \u0163ar\u0103. Mesajul general a fost reprezentat de faptul c\u0103 s\u0103n\u0103tatea este o investi\u021bie \u0219i nu doar o cheltuial\u0103 bugetar\u0103.

Principalele programe \u015fi activit\u0103\u0163i se refer\u0103 la:

\t
\n
• Prevenirea \u015fi controlul bolilor ne-tranmisibile prin ac\u0163iuni asupra factorilor de risc (alimenta\u0163ie, alcool, tutun etc)
\n

\t

\n
• Prevenirea \u015fi controlul bolilor transmisibile (accelerarea planului de ac\u0163iune pentru eliminarea tuberculozei, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea performan\u0163ei programelor de vaccinare \u015fi introducerea de noi vaccinuri);
\n

\t

\n
• \u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea supravegherii \u015fi controlului rezisten\u0163ei bacteriilor la antibiotice \u015fi a infec\u0163iilor asociate asisten\u0163ei medicale
\n

\t

\n
• Programul de ac\u0163iune pentru situa\u0163iile de urgen\u0163\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea public\u0103
\n

\t

\n
• \u00cenfiin\u0163area unui Centru European pentru asisten\u0163\u0103 medical\u0103 primar\u0103
\n

\t

\n
• Eliminarea inechit\u0103\u0163ilor \u00een asigurarea serviciilor medicale, cu accent pe universalitate, utiliz\u00e2nd conceptul \u201cnimeni nu este l\u0103sat \u00een urm\u0103\u201d
\n

\t

\n
• Programe de politici publice privind asigurarea accesului la medicamente inovative
\n

\t

\n
• S\u0103n\u0103tatea migran\u0163ilor \u015fi refugia\u0163ilor
\n

Pentru anul 2017 prioritare sunt ac\u0163iunile din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii mamei \u015fi a copilului, controlul rezisten\u0163ei la antibiotice, abordarea integrat\u0103 \u015fi cre\u015fterea rolului ac\u0163iunilor preventive.Strategia \u201cS\u0103n\u0103tatea 2020\u201d a \u00eenregistrat progrese notabile \u00een special \u00een ceea ce prive\u015fte reducerea inechit\u0103\u0163ilor, controlul factorilor de risc al bolilor \u015fi promovarea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi educa\u0163ia pentru s\u0103n\u0103tate.

Planul de ac\u0163iune pentru s\u0103n\u0103tatea migran\u0163ilor implic\u0103:

\t
\n
• Stabilirea unui cadru de colaborare \u00eentre statele membre
\n

\t

\n
• Ac\u0163iune asupra factorilor sociali determinan\u0163i ai s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii
\n

\t

\n
• Dezvoltarea \u015fi preg\u0103tirea sistemelor de s\u0103n\u0103tate
\n

\t

\n
• \u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea sistemului de informa\u0163ii \u015fi comunicare
\n

\t

\n
• Prevenirea bolilor transmisibile
\n

\t

\n
• Reducerea factorilor de risc implica\u0163i \u00een producerea bolilor netransmisibile
\n

\t

\n
• Introducerea screeningului \u00eentr-un mod eficient \u015fi etic
\n

Planul de ac\u0163iune pentru prevenirea \u015fi controlul bolilor netransmisibile are o puternic\u0103 component\u0103 preventiv\u0103 \u015fi implic\u0103 m\u0103suri adaptate popula\u0163iei tinere (copii \u015fi adolescen\u0163i), adresate factorilor de risc specifici acestei v\u00e2rste.

\u00cen domeniul bolilor transmisibile sunt recomandate m\u0103suri care s\u0103 consolideze realiz\u0103rile din domeniul celor prevenibile prin vaccinare (eradicarea poliomielitei, eliminarea rujeolei \u015fi rubeolei din regiunea european\u0103 a OMS) \u015fi s\u0103 extind\u0103 portofoliul de vaccinuri din cadrul programelor na\u0163ionale.

Prevenirea \u015fi controlul infec\u0163iilor asociate asisten\u0163ei medicale trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 seama de necesitatea limit\u0103rii concomitente a emergen\u0163ei rezisten\u0163ei bacteriilor la antibiotic, una dintre principalele amenin\u0163\u0103ri la adresa s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii publice la nivel global.

Planul de ac\u021biune pentru r\u0103spunsul sectorului de s\u0103n\u0103tate la HIV se refer\u0103 la acces universal la medica\u0163ie, continuitatea serviciilor medicale, cu \u021binta de eliminare a infec\u0163iei HIV la copii .

Planul de ac\u021biune pentru r\u0103spunsul sectorului de s\u0103n\u0103tate la hepatita viral\u0103 presupune interven\u021bii stabilite prin pachete de servicii medicale orientate c\u0103tre \u021bintele stabilite la nivel na\u021bional, acces la terapiile antivirale inovative, programe sustenabile din punct de vedere financiar, m\u0103suri pentru sc\u0103derea pre\u021burilor la medicamente.

Decizii importante care s\u0103 coordoneze politicile de s\u0103n\u0103tate la nivel global vor fi adoptate la Geneva \u00een cursul acestei luni c\u00e2nd va avea loc Adunarea Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, c\u00e2nd va fi ales \u015fi noul Director General al OMS, dup\u0103 expirarea mandatului dr. Margaret Chan.

Articolul Activitatea OMS \u00een domeniul politicilor de s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u015fi a programelor preventive apare prima dat\u0103 \u00een umfcd.

Societatea de Neurologie din Rom\u00e2nia (SNR)

Prorector al UMF \u201cCarol Davila\u201d din Bucure\u015fti, Prof.dr. Bogdan Ovidiu Popescu este noul pre\u0219edinte al Societ\u0103\u021bii de Neurologie din Rom\u00e2nia

Societatea de Neurologie din Rom\u00e2nia (SNR), fondat\u0103 \u00een 2001, a organizat la Bucure\u0219ti, \u00een perioada 10-13 mai, al XV-lea Congres al s\u0103u, av\u00e2nd ca teme principale tulbur\u0103rile cognitive \u0219i comportamentale \u00een bolile neurologice, neuro-oncologia \u0219i bolile musculare. Cu aceast\u0103 ocazie, mandatul de pre\u0219edinte, cu o durat\u0103 de 4 ani, a fost \u00eencredin\u021bat Prof. Dr. Bogdan Ovidiu Popescu de la Universitatea de Medicin\u0103 \u0219i Farmacie \u201cCarol Davila\u201d din Bucure\u0219ti, \u0219eful Clinicii de Neurologie a Spitalului Clinic Colentina, membru fondator al SNR \u0219i fost secretar general al SNR \u00een perioada 2001-2013.

\u201cVotul acordat de c\u0103tre colegii mei, aproape \u00een unanimitate, m\u0103 onoreaz\u0103 \u0219i m\u0103 oblig\u0103. Sunt norocos pentru c\u0103 preiau conducerea unei organiza\u021bii puternice, la dezvoltarea c\u0103reia au participat cu toat\u0103 robuste\u021bea at\u00e2t Prof. Dr. Ovidiu B\u0103jenaru, primul pre\u0219edinte al SNR, \u00een prezent pre\u0219edinte de onoare ad-vitam, c\u00e2t \u0219i Prof. Dr. Dafin Mure\u0219anu, pre\u0219edintele care mi-a precedat\u201d a declarat prof.dr. Bogdan O. Popescu la preluarea mandatului. Acesta a \u0163inut s\u0103 precizeze c\u0103 \u201evoi continua dezvoltarea societ\u0103\u021bii \u00een echip\u0103, at\u00e2t cu fo\u015ftii pre\u015fedin\u0163i, c\u00e2t \u0219i cu to\u021bi colegii implica\u021bi \u00een variatele grupuri de lucru ale SNR\u201d.

Priorit\u0103\u0163i \u015fi implicare \u00een formarea medicilor tineri

Potrivit noului pre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii de Neurologie din Rom\u00e2nia \u201e c\u00e2teva direc\u021bii de ac\u021biune sunt esen\u021biale \u00een urm\u0103torii ani pentru SNR: implicarea \u00een formarea medicilor tineri \u2013 reziden\u021bi sau tineri speciali\u0219ti, cu \u00eencercarea de a le asigura condi\u021bii c\u00e2t mai bune de activitate \u00een Rom\u00e2nia, educa\u021bia medical\u0103 continu\u0103 pentru to\u021bi neurologii din Rom\u00e2nia, care trebuie s\u0103 aib\u0103 o preg\u0103tire similar\u0103 cu colegii din Europa, dezvoltarea cercet\u0103rii \u00een neuro\u0219tiin\u021bele clinice, \u00een principal \u00een centrele universitare, \u00eens\u0103 \u0219i prin proiecte largi, na\u021bionale, \u00een care s\u0103 putem implica to\u021bi colegii care \u00ee\u0219i doresc s\u0103 participe, sus\u021binerea la nivelul deciden\u021bilor (guvern, parlament, pre\u0219edin\u021bie) a unor politici de s\u0103n\u0103tate eficiente de preven\u021bie \u0219i tratament ale bolilor neurologice c\u00e2t \u0219i a unor condi\u021bii de munc\u0103 bune pentru medicii neurologi\u201d. Prof.dr. Bogdan O.Popescu consider\u0103 c\u0103 \u201eafec\u021biunile neurologice sunt \u0219i frecvente \u0219i grave, de aceea sper\u0103m s\u0103 g\u0103sim sprijinul firesc pentru ac\u021biunile noastre \u015fi, totodat\u0103, ne preocup\u0103 dezvoltarea rela\u021biilor cu organiza\u021biile de pacien\u021bi, pentru c\u0103 medicii \u0219i pacien\u021bii trebuie s\u0103 fie c\u00e2t mai uni\u021bi \u0219i trebuie s\u0103 comunice c\u00e2t mai bine\u201d.

\u00cen ceea ce prive\u015fte activitatea \u201evom continua s\u0103 fim activi at\u00e2t \u00een European Academy of Neurology c\u00e2t \u0219i \u00een World Federation Neurology \u2013 organiza\u021biile de profil \u00een Europa \u0219i la nivel mondial. \u00cen anul 2019 SNR va fi gazda Congresului Danubian de Neurologie\u0219i vom face eforturile necesare pentru a \u00eel transforma \u00eentr-un succes al societ\u0103\u021bii noastre.\u201d

Scurt\u0103 prezentare-prof.dr. Bogdan Ovidiu Popescu

Prof. Dr. Bogdan Ovidiu Popescu a absolvit dou\u0103 doctorate, primul la U.M.F. \u201cCarol Davila\u201d \u00een anul 2001, cu distinc\u021bia \u201csumma cum laudae\u201d, despre moartea celular\u0103 \u00een \u021besutul nervos, \u0219i al doilea la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, despre mecanismele patogenice ale bolii Alzheimer. A publicat peste 100 de lucr\u0103ri \u0219tiin\u021bifice in extenso, majoritatea privind mecanismele bolilor neurodegenerative, neuroplasticit\u0103\u021bii \u0219i neuroregener\u0103rii, fiind citat de peste 1000 de ori \u00een jurnale interna\u021bionale ISI. A primit premiul \u201cVictor Babe\u0219\u201d al Academiei Rom\u00e2ne \u00een 2007 \u0219i premiul \u201cFunda\u021bia Brain Networking\u201d al Academiei de \u0218tiin\u021be Medicale \u00een 2014. Din anul 2016 de\u021bine func\u021bia de Prorector \u2013 Cooperare European\u0103 \u0219i Interna\u021bional\u0103 la U.M.F. \u201cCarol Davila\u201d din Bucure\u0219ti, iar din acest an a devenit membru corespondent al Academiei de \u0218tiin\u021be Medicale din Rom\u00e2nia.

Articolul Societatea de Neurologie din Rom\u00e2nia (SNR) apare prima dat\u0103 \u00een umfcd.

Congresul Universitatii de Medicina si Farmacie Carol Davila – Bucuresti

Articolul Congresul Universitatii de Medicina si Farmacie Carol Davila – Bucuresti – Editia a V-a apare prima dat\u0103 \u00een umfcd.