Concursul de admitere în rezidențiat în domeniile medicină, medicină dentară și farmacie, va fi organizat în 2017 de către Ministerul Sănătății , duminică, 19 noiembrie. Acesta urmează să se desfăşoare în centrele universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu-Mureş şi Timişoara, iar pentru cele  3.524 de locuri scoase la concurs, la nivel naţional, s-au înscris 6.817 de candidaţi, peste 37% – 2.537 de concurenţi urmând să susţină examenul în centrul universitar Bucureşti.

Pentru acest concurs, la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti s-au înscris 1.888 de candidaţi la Medicină, 483, la Medicină Dentară şi 166, la Farmacie. În ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea concursului din Bucureşti, vor fi puse la dispoziţie 44 de săli ce au fost repartizate . în incinta Facultăţii de Medicină (bd-ul Eroilor Sanitari nr.8), Spitalul Universitar,  în incinta Facultăţii de Farmacie (str.Traian Vuia nr.6), precum şi la Universitatea Româno-Americană(Bd-ul Expoziţiei nr. 1B). La nivel naţional, dintre cele  3.524 de locuri scoase la concurs, 3.137 au fost repartizate domeniului Medicină (762 centrului Bucureşti), 258, domeniului Medicină Dentară( 45 centrului Bucureşti) şi 129, domeniului Farmacie (34 centrului Bucureşti).   Candidaţilor li se va permite intrarea în sălile de concurs la ora 8:30, iar subiectele se vor deschide la ora 10.

” Am convingerea că, şi în 2017, absolvenţii Universităţii noastre vor traversa , în număr cât mai mare, dar şi cu medii ridicate, acest important examen din cariera lor profesională şi că, prin rezultatele obţinute, vor poziţiona încă odată, învăţământul superior medical românesc şi totodată Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila pe cele trei coordonate ale desăvârşirii în medicină: Iniţiere, Evoluţie, Excelenţă”  a declarat Acad. I. Sinescu, Rector al UMF „Carol Davila” din Bucureşti.

 Şi anul acesta, pentru a putea participa la concursul de rezidenţiat în medicină, medicină dentară şi farmacie ce va avea loc pe 19 noiembrie, candidaţii au achitat o taxă de 360 lei/participant. Cuantumul taxei de participare la examenul de rezidenţiat 2017, similar cu cel din 2016 , a fost stabilit prin Ordinul Ministrului Sănătăţii, iar un procent de maxim 85% din sumele încasate va fi repartizat universităţilor de profil.

Concursul se va derula sub forma de test-grilă, cu 200 de întrebări pentru fiecare domeniu, pe o durată de 4 ore. După o pauză de 15 minute, va începe corectura în săli, iar pentru a depune contestaţii, candidaţii vor avea la dispoziţie 24 de ore. Acestea pot viza, întrebările de concurs, recorectarea lucrărilor sau organizarea concursului. Răspunsul contestaţiilor se va da în 48 de ore de la depunerea acestora. Punctajul minim de promovare reprezintă 60% din punctajul maxim realizat la cele 200 de întrebări pentru fiecare domeniu, din care 50 de tip complement simplu şi 150 de tip complement multiplu.

Totodată, ocuparea locurilor în cele 67 de specialităţi se va face în ordinea punctajului de promovare obţinut, în limita locurilor publicate pentru fiecare domeniu , alcătuindu-se o singură clasificare pentru fiecare domeniu.Afişarea rezultatelor se va face numai după semnarea ordinului Ministerului Sănătăţii de confirmare a rezultatelor.

Situaţia candidaţilor înscrişi pe centre universitare şi domenii

Articolul Concursul de admitere in rezidentiat – 19.11.2017 apare prima dată în umfcd.

Cu doar o săptămână înaintea deschiderii noului an universitar, promoţia ce poartă numele reputatului endocrinolog şi neuropsihiatru român, C.I.Parhon, prin cei 907 (816 ai modulului de limba română şi 91 ai modulului de engleză) absolvenţi ai Facultăţii de Medicină, va face să răsune încă o dată, în cadrul unei festivităţi de gală, cunoscutul imn Gaudeamus Igitur. Evenimentul va avea loc marţi, 26 septembrie, ora 12, pe scena Sălii Palatului din Bucureşti.

„Anul 2017 este unul cu o puternică rezonanţă istorică pentru Universitatea noastră şi cred că în acelaşi timp şi pentru medicina românească în ansamblul ei, împlinirea celor 160 de ani de la înfiinţarea acestei prestigioase instituţii rememorând în mod deosebit adevăratele valori ale medicinei româneşti, dar şi mondiale, care s-au format aici şi care au pus, prin opera lor vastă, trepte de aur pe scara performanţei şi a desăvârşirii profesionale medicale” a declarat Acad. I.Sinescu, Rector al UMF „Carol Davila” Bucureşti.

Potrivit Acad. I.Sinescu „numele mari precum, Carol Davila, Nicolae Kretzulescu, C.I.Parhon, Thoma Ionescu, Ion Cantacuzino, Francisc Rainer, Gheorghe Marinescu, Constantin Paulescu sau laureat al premiului Nobel, George Emil Palade sunt puncte solide de referinţă pentru istoria acestei Universităţi, iar promoţia din acest an, ca de altfel şi cele trecute sau viitoare, vor trebui să facă un recurs la memorie şi prin exemplele acestor mari personalităţi să poată continua drumul performanţei în medicină, început la Bucureşti în urmă cu 160 de ani”.

La rândul său, şef al promoţiei „C.I,Parhon” a UMF „Carol Davila”, Teodora-Cristiana Oţelea a declarat că „faptul că după aceşti 6 ani de muncă mi se acordă titlul de şef de promoţie este o mare realizare pentru mine. Sunt convinsă că fără ajutorul lui Dumnezeu şi al oamenilor care mă iubesc şi pe care îi iubesc necondiţionat nu aş fi ajuns atât de departe. Familia, prietenii şi colegii care au fost alături de mine au avut un mare rol, acela de a mă susţine moral şi de a-mi oferi încredere în tot ceea ce fac.Îmi doresc să fiu un medic bun, pregătit şi onest. Am învăţat că fiecare detaliu contează şi face diferenţa. Miile de ore de studiu, sutele de cărţi citite, numeroasele examene, atât scrise, cât şi în faţa pacientului, m-au făcut să înţeleg că medicina este o artă. Sper ca la cel mai important examen, cel din faţa pacientului aflat la camera de gardă, să am rezultate la fel de frumoase ca şi cele din facultate”.

Cele patru facultăţi ale UMF “Carol Davila” din Bucureşti numără anul acesta 1.857 de absolvenţi: Facultatea de Medicină– 907 absolvenţi, Facultatea de Medicina dentară-540 de absolvenţi, Facultatea de Farmacie– 265 de absolvenţi, iar cea de Moaşe şi Asistenţă Medicală-FMAM– un total de 145 de absolvenţi (Asistenţă Medicală Generală- 64, BFKT – 31, Moaşe- 7 şi Tehnică Dentară- 43).

În 1857 Carol Davila in colaborare cu Nicolae Kretzulescu înființează Şcoala Naţionala de Medicina şi Farmacie. Cea mai veche universitate de medicină și farmacie din țară a fost, încă de la început, recunoscută în Franța și Italia, unde s-au format cu precădere primii profesori. Dedicați îndeplinirii misiunii instituției de formare și perfecționare a resurselor umane înalt calificate în domeniul medical, de a promova cercetarea științifică, spiritul și gândirea critică, membrii comunității academice se remarcă prin realizări de ordin profesional și social. De-a lungul timpului, membrii corpului academic al Universității au fost recunoscuți drept personalități ale lumii medicale românești și internaționale.

Articolul COMUNICAT DE PRESĂ: UMF “Carol Davila” Bucureşti, 1.857 de absolvenţi, în 2017 apare prima dată în umfcd.

Cardiologia preventivă este cea mai simplă şi mai modernaă cale de a reduce impactul devastator al complicaţiilor aterosclerotice. Adeseori, preocupaţi de efortul de a trata bolile cardiovasculare, ne amăgim că paleaţia este forma cea mai elevată a terapiei, uitând sau ignorând prevenţia. De ce?

Pentru că e desprinsă din manualele lui Herodot şi pare prea veche pentru a fi utilă. Pentru că este frecvent banalizată de mesaje promoţionale şi pare prea simplă pentru a fi eficientă. Pentru că este prezentată ca un panaceu la îndemâna noastră şi pare prea perfectă pentru a fi reală.

Şi totuşi, în ciuda ghidurilor medicale marcate de dovezi covârşitoare, realitatea implementării măsurilor preventive este descurajatoare. Astfel, proiectul Societatii Europene de Cardiologie (EuroAspire) a evidenţiat recent ineficienţa atingerii ţintelor terapeutice la pacienţii cu boli cardiovasculare. Şi asta într-o Europă pe cât de preocupată de mortalitatea cardiovasculară (doar în Uniunea Europeană mor anual 1,9 milioane oameni datorită aterosclerozei), pe atât de activă în a crea cadrul luptei eficiente împotriva acestor boli.

Prevenţia bolilor cardiovasculare reprezintă astăzi principalul mijloc de reducere a ratei de apariţie a manifestărilor şi complicaţiilor acestor boli, motiv pentru care este unul dintre obiectivele centrale ale Societăţii Române de Cardiologie. Obiectivele principale ale prevenţiei bolilor cardiovasculare sunt reducerea frecvenței apariției evenimentelor cardiovasculare majore (în special decesul de cauză cardiovasculară, infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral) şi a recurenţelor acestora, precum și prevenirea complicațiilor bolilor cardiovasculare, cu scopul final de prelungire a supravieţuirii, dar şi a creşterii calităţii vieţii.

Din punct de vedere al strategiilor de prevenţie, se delimitează două căi distincte, dar complementare, pentru realizarea dezideratelor prevenţiei cardiovasculare. În primul rând, există strategia de depistare (“screening”) a pacienților cu risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, așa-zisa prevenție primară. În al doilea rând, există prevenția secundară, de prevenire a complicațiilor și a recurențelor bolilor cardiovasculare. Numeroase studii ştiinţifice susţin eficienţa intervenţiilor de schimbare a stilului de viaţă (în principal, oprirea fumatului, dieta echilibrată şi creşterea nivelului de activitate fizică), alături de tratamentul corect al hipertensiunii arteriale, dislipidemiei şi diabetului zaharat. Toate aceste măsuri reduc riscul dezvoltării acestor afecţiuni si, de asemenea, reduc morbiditatea şi mortalitatea la cei cu boli cardiovasculare.

Recomandări privind aplicarea măsurilor de prevenţie cardiovasculară au fost făcute de către diferite foruri naţionale şi internaţionale încă de la începutul anilor 1990. În încercarea de a stabili un consens, Societatea Europeană de Cardiologie a conceput primul ghid european de prevenţie cardiovasculară în anul 1994, revizuit la 4-5 ani, ultima dată în 2016. Acesta evidențiază prevalenţa crescută a stilului de viaţă nesănătos, a factorilor de risc modificabili (fumatul, hipertensiunea arterială, dislipidemiile, diabetul zaharat), precum şi utilizarea inadecvată a terapiei medicamentoase în scopul atingerii nivelelor ţintă.

În plus, ghidul stabilește recomandări importante în domeniul prevenției cardiovasculare, și anume:

• • necesitatea existenței datelor privind starea de sănătate cardiovasculară, furnizate de către medicina primară;

• • accentul important care trebuie pus pe optimizarea stilului de viaţă;

• • necesitatea abordării riscului cardiovascular la persoanele tinere;

• • evaluarea aterosclerozei din stadiile fără simptome (subclinice) și abordarea interdisciplinară;

• • luarea în considerare a creșterii morbidității și mortalității cardiovasculare în unele țări, printre care și România.

În aceste condiții, implementarea în România a unui program de prevenție a bolilor cardiovasculare, care să promoveze “screening”-ul la nivelul populației tinere și a celei cu factori de risc, reprezintă un deziderat major.

Articolul Prevenția cardiovasculară – a venit timpul să acționăm! apare prima dată în umfcd.

Decalogul prevenţiei în cea mai frecventă infecție bacteriană la adulți
Prof.dr.Viorel Jinga, prorector al UMF „Carol Davila” Bucureşti

Infecția tractului urinar (ITU) este cea mai frecventă infecție bacteriană la adulți și afectează preponderent persoanele de sex feminin. În anul 2000, aproximativ 2,5 miliarde de dolari au fost cheltuite în SUA pentru tratamentul ITU, excluzând prescripțiile ambulatorii. Având în vedere că majoritatea femeilor care prezintă ITU au prezentat mai mult de două infecții anterioare, reapariția reprezintă un cost social substanțial. ITU recurente înseamnă repetarea unei ITU necomplicate, cu o frecvență de cel puțin 3 episoade ITU/an sau 2 episoade ITU în ultimele 6 luni.

Recurența prezintă, de asemenea, provocări clinice semnificative și are un impact major asupra calității vieții. Un studiu de la Universitatea din Michigan care a implicat studenți de sex feminin cu vârsta cuprinsă între 17 și 39 de ani a arătat că, după un singur eveniment ITU, 27% dintre femei vor avea o recurență în următoarele 6 luni.

Există anumiți factori legați de stilul de viață și măsuri igienice personale care au fost sugerați pentru scăderea riscului de ITU recurente. Vă prezentăm un decalog al măsurilor profilactice care se impun in cazul acestei afecțiuni:

1. Un aport hidric corespunzător (se recomandă cel putin 2 litri lichide/zi)
2. Micționare completă imediat după contactul sexual (întârzierea urinării după un contact sexual crește riscul de pătrundere a bacteriilor în vezica urinară)
3. Evitarea constipației
4. Purtarea de lenjerie intimă de bumbac și evitarea lenjeriei strâmte
5. Utilizarea limitată sau chiar evitarea folosirii pentru contracepție a unei diafragme sau spermicide în cursul actului sexual la femeile tinere
6. Administrarea unui preparat cu estrogen local pentru refacerea florei vaginale la femeile aflate la menopauză
7. Igiena vaginală adecvată (este necesară o toaletă vaginală înaintea contactului sexual și evitarea utilizării sprayurilor pentru igienă vaginală care pot fi iritante). Se recomandă produse speciale cu pH neutru, apropiat de cel vaginal, spălarea făcându-se din față în spate
8. Consumul ridicat de lichide care pot irita vezica urinară: cafea, alcool și băuturi răcoritoare ce conțin suc de lamâie și cafeină. Reducerea aportului de proteine animale care acidifiaza urina
9. Cure trimestriale de suplimente naturale care conțin merișor și D-manoză
10. Consult medical obligatoriu care stabilește diagnosticul și se prescrie eventual o profilaxie antibiotică continuă cu doze mici sau profilaxie post contact sexual. Corect este ca administrarea antibioticelor să se facă dupa recoltarea urinei pentru urocultura

Articolul Asumă-ţi sa fii sănătos! apare prima dată în umfcd.

COMUNICAT DE PRESA

Asumă-ţi să fii sănătos!

-proiect al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti

Prevenția accidentelor vasculare cerebrale – ce este de făcut?

Prof. Dr. Ovidiu-Alexandru Bajenaru

Directorul Departamentului de Neurostiinte Clinice al Facultatii de Medicina

Șeful Clinicii Neurologie – Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti

U.M.F. “Carol Davila” București

Foarte adesea vorbim despre bolile cardiovasculare, dar în general populaţia uită că în egală măsură cel puţin, principalul ucigaş al populaţiei adulte în ţara noastră şi în ţările din această zonă geografică în care se găseşte şi România, sunt bolile cerebro-vasculare având drept consecinţă accidentele vasculare cerebrale. Nu doar că mortalitatea prin accidente vasculare cerebrale şi bolile coronariene este cea mai ridicată în populaţia generală, dar să nu uităm că accidentele vasculare cerebrale sunt cea mai frecventă cauză a handicapului fizic ( din cauza paraliziilor şi pierderii capacităţii de deplasare autonomă, alterării capacităţii de exprimare verbală, tulburărilor de vedere, tulburărilor de alimentare etc), dar şi a celui mintal în populaţia generală, cu pierderea totală sau parţiala a autonomiei personale, în contextul în care după un prim accident vascular cerebral, supravieţuitorii dezvoltă în urmatorii 5 ani, în proporţie de cel putin 25% o formă de demenţă. Este important deci să nu uităm că nu numai mortalitatea este un parametru care ne dă o masură a severităţii şi importanţei unor afecţiuni, dar cel puţin în egală măsură trebuie sa ne gândim şi la alterarea calităţii vieţii la supravieţuitorii acelor afecţiuni, ceea ce antrenează nu doar pierderea autonomiei funcţionale a individului, dar şi crearea unor poveri suplimentare psihologice şi materiale pentru familie, pentru societate, pierderea stimei de sine, depresie importantă, deteriorare intelectuală, riscul crescut al îmbolnăvirii prin alte complicaţii medicale care pot să apară pe acest fond deteriorativ.

Datele epidemiologice istorice ne arată că o situaţie asemănătoare celei din ţara noastră în domeniul bolilor cerebrovasculare exista până prin anii ’60 ai secolului trecut, şi în ţările lumii cu un nivel economic dezvoltat precum ţările Europei Occidentale şi SUA, dar în aceste ţări s-a produs o reducere dramatică a incidenţei acestor afecţiuni şi a consecinţelor lor în ultimii 50 ani, deşi speranţa de viaţă a populaţiei generale a crescut semnificativ mai mult decât în ţara noastră. Care este explicaţia ?

Răspunsul are două componente: în primul rând dezvoltarea unor strategii populaţionale de prevenţie a bolilor cerebrovasculare şi cardiovasculare, la care s-au asociat înfiinţarea pe întreg teritoriul acestor ţări a unităţilor specializate de terapie a accidentelor vasculare cerebrale acute în care terapia promptă şi complexă şi monitorizarea medicală cât mai precoce, de la apariţia primelor semne de suferinţă vasculară cerebrală acută, au scăzut semnificativ mortalitatea şi au crescut mult capacitatea de neurorecuperare a acestor pacienţi.

Cum prevenţia este la nivelul populaţiei generale, cea mai importantă cale de reducere semnificativă a numărului de accidente vasculare cerebrale şi a consecinţelor lor dizabilitante, ne punem problema ce trebuie să facem în acest sens ?

1. În primul rând să ne modificăm stilul de viaţă, în care activitatea fizică sănătoasă ( plimbare în aer liber, activităţi sportive, dar nu de sport extrem sau cu risc traumatic ) să aibă o pondere semnificativ mai mare în mod constant; ea trebuie dublată de o activitate intelectuală adecvată preferinţelor fiecărui individ, constantă şi cât mai puţin însoţită de stres psihosocial.
2. O alimentaţie echilibrată şi care să ne menţină la o greutate corporală optimă, cu evitarea supragreutăţii şi mai ales a obezităţii; alimentaţia trebuie să conţină toate principiile alimentare necesare vieţii biologice normale, cu evitarea grăsimilor saturate, a dulciurilor concentrate, a aditivilor alimentari şi conservanţilor, dar cu o pondere crecută a vegetalelor proaspete care conţin şi o cantitate crescută de fibre vegetale. Este important sa se respecte un orar cât mai constant al meselor.
3. Evitarea fumatului sau renunţarea la fumat, după caz.
4. Somnul de noapte trebuie să fie cât mai constant respectat, întrucât un somn fiziologic este o condiţie esenţială a sănătăţii noastre biologice şi mintale.
5. Identificarea şi tratarea promptă şi constantă a tuturor factorilor de risc vasculari şi metabolici:

• în primul rând tensiunea arterială crescută, care trebuie controlată periodic începand chiar din anii adolescenţei şi până la vârstele cele mai înaintate; la orice vârstă, atunci cand valorile acesteia depăşesc chiar şi cu puţin limitele normale, ea trebuie scăzută prompt şi constant la valori normale prin regim alimentar adecvat şi terapie corespunzătoare
• depistarea dislipidemiilor şi corectarea promptă şi constantă a acestora ( prin regimul alimentar şi de viaţă menţionat mai sus ) şi dacă este cazul, prin terapie medicamentoasă adecvată
• depistarea valorilor glicemice crescute şi corectarea controlată a acestora; dacă se depistează prezenţa diabetului zaharat, acesta presupune o terapie adecvată complexă, în care stilul de viaţă recomandat mai sus este esenţial
• depistarea şi tratarea bolilor cardiace care pot evolua independent, deoarece accidentele vasculare cerebrale prin embolii cardiace reprezintă aproximativ o cincime din totalul bolilor cerebrovasculare
• depistarea şi terapia adecvată a oricăror altor anomalii biologice care pot creşte riscul vascular, mai ales la persoanele care au în familie şi alţi membri cu boli cerebro- si cardiovasculare.

Articolul Asumă-ţi să fii sănătos! -proiect al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti apare prima dată în umfcd.

Prof. Univ. Dr. Mircea Beuran, FACS
Președintele Senatului Universitar, Directorul Departamentului 10 Chirurgie, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București
Șeful Clinicii de Chirurgie, Spitalul Clinic de Urgență București

O analiză Organizației Mondiale a Sănătății a incidenței cancerelor digestive a evidențiat că în România cancerul colorectal este situat pe locul 4, cancerul gastric pe locul 6, cancerul pancreatic pe locul 10 și cancerul hepatic pe locul 12. Pe de altă parte, predicția pentru anul 2030 arată că incidența tuturor acestor cancere va crește, pentru cel colorectal cu aproximativ 2000 cazuri, pentru cel gastric cu aproximativ 800 de cazuri, cel pancreatic cu 600 de cazuri, iar cancerul hepatic cu aproximativ 400 de cazuri.
Experiența Clinicii de Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgență București arată că o proporție semnificativă a pacienților cu neoplazii abdominale se prezintă în stadii avansate ale bolii, în care tumora nu numai că este simptomatică, dar frecvent prezentarea se face pentru o complicație a bolii. Dată fiind morbiditatea semnificativă asociată unor rezecții chirurgicale extensive pentru tumori avansate locoregional, a scăderii calității vieții și a supraviețuirii reduse pe termen lung, consider că este foarte important ca în România să fie implementate, la nivel național, tehnicile de prevenție și screening al neoplaziilor gastrointestinale. Fără dubiu, politicile de sănătate publică trebuie conduse în această direcție, pentru a urma exemplele statelor cu grad mare de dezvoltare socio-economică (Marea Britanie, Japonia, Olanda, Norvegia, etc.).

Tabelul I: Principalii factori de risc generali, care pot fi modificați, pentru a preveni apariția cancerelor în populația generală.

Se estimează că aproximativ 50% din îmbolnăvirile de cancer pot fi prevenite. Un studiu publicat în revista Lancet în 2005 a identificat nouă factori de risc, care pot fi modificați, responsabili de 35% din decesele prin cancer la nivel global: fumatul, consumul de alcool, consumul scăzut de fructe și vegetale, obezitatea, inactivitatea, sexul neprotejat, poluarea aerului urban, utilizarea combustibililor fosili și injecțiile contaminate din mediul spitalicesc.
Căutarea unei boli la o persoană fără simptome se numește screening. Scopul screening-ului este de a diagnostica cancerul în stadiu incipient, atunci când șansele de vindecare sunt semnificativ mai mari oferind astfel, pacienților șansa la o viață mai lungă și cu o calitate mai mare. Cu toate că schimbarea stilului de viață, cu promovarea celui sănătos, prezintă impact în populația generală, screeningul și-a dovedit eficiența doar pentru unele localizări ale cancerelor sau pentru subgrupuri de pacienți, cu risc mai mare de a dezvolta boala.

Screeningul pentru cancer esofagian nu este recomandat în populația generală, dat fiind că nici o metodă de screening nu a dovedit o diminuare a mortalității prin cancer esofagian în populația cu risc mediu de a dezvolta această boală. Factorii de risc implicați în apariția cancerului esofagian sunt: prezența bolii de reflux gastroesofagian, esofagul Barrett, excesul ponderal. Subgrupul de pacienți diagnosticați cu esofag Barrett trebuie monitorizați cu atenție, utilizând pentru aceasta endoscopia digestivă superioară.
Stadiile avansate de boală, în care se prezintă o proporție semnificativă de pacienți sunt reflectate de managerizarea în cadrul Spitalului de Urgență, pe parcursul ultimei luni a două cancere esofagiene cu invadare extensivă mediastinală, într-un caz fiind invadată artera aortă, cu hemoragie digestivă secundară.

Cancerul gastric este una dintre cele mai frecvente neoplazii la nivel global. Cu toate acestea, există diferențe semnificative între diferitele regiuni, utilitatea screeningului dovedindu-se doar în țările cu incidență foarte mare a bolii (de exemplu Japonia, Korea, Venezuela, Chile). În Japonia screeningul este recomandat la toată populația de peste 50 de ani, prin tranzitat baritat cu dublu contrast – anual, sau endoscopie digestivă la fiecare 2-3 ani. În Korea screeningul se face la toate persoanele de peste 40 de ani, prin endoscopie digestivă la fiecare 2 ani. În țările cu risc mediu de apariție a bolii, screeningul este recomandat în cadrul subgrupelor de pacienți cu risc crescut, cum ar fi cei cu adenoame gastrice, anemie pernicioasă, metaplazie intestinală, polipoză adenomatoasă familială, sindrom Lynch, sindrom Peutz-Jeghers, sau sindromul polipozei juvenile.
O analiză a 78 de pacienți cu cancer gastric, managerizați în Spitalul Clinic de Urgență București pe parcursul a 18 luni, a evidențiat o vârstă medie pentru aceștia de 67,7 ±12,7 ani. 24 (30.8%) pacienți au prezentat stadiul IV de boală, 11 (14.1%) stadiul IIIA, 10 (12.8%) stadiul IIIB, 9 (11.5%) stadiul IIIC, (11.5%) stadiul IIA, 5 (6.4%) stadiul IB, și 4 (5.1%) stadiul IA.
Cancerul pancreatic
Screeningul populației generale pentru cancer pancreatic nu și-a dovedit eficiența. Dată fiind agresivitatea marcată a acestei boli, cu o rată de supraviețuire la 5 ani de aproximativ 6%, tot mai multe grupuri de cercetători încearcă să identifice subgrupele populaționale cu un risc mai mare de a dezvolta această boală și în cadrul cărora screeningul să poată fi efectuat cu succes.
Aproximativ 10-15% din adenocarcinoamele pancreatice ductale sunt atribuibile unor cauze genetice:

• Cancerul pancreatic familial – definit ca 2 rude de gradul I cu cancer pancreatic.
• Sindroame genetice asociate cu creșterea riscului de cancer pancreatic: (a) Cancer de sân sau ovar ereditar (BRCA2, BRCA1, PALB2); (b) Sindrom Peutx-Jeghers (STK11); (c) polipza adenomatoasă familială (APC); (d) cancerul colorectal ereditar nonpolipozic – sindromul Lynch II; (e) pancreatita ereditară (PRSS1, SPINK1); (f) sindromul ataxie telangiectazie (ATM); (g) sindromul Li-Fraumeni (p53).

Prin screening, la acești pacienți cu risc crescut de boală, se pot identifica atât forme de cancer invaziv, cât și leziuni precanceroase, de tipul neoplaziei pancreatice intraepiteliale sau neoplasmului mucinos papilar intraductal. Screeningul poate fi făcut anual prin Imagistică prin Rezonanță Magnetică sau ecografie endoscopică. Screeningul poate fi început la vârsta de 50 de ani, sau cu 10-15 ani mai devreme față de vârsta celei mai tinere rude cu cancer pancreatic.
O analiză a 163 de pacienți cu cancer pancreatic, managerizați în Spitalul Clinic de Urgență București pe parcursul a 20 de luni, a arătat că 1% dintre pacienți prezentau stadiul I de boală, 34,3% stadiul II, 24,2% stadiul III și 40,4% stadiul IV. Intervenția chirurgicală cu viză radicală a putut fi efectuată la 48 dintre acești pacienți.

Hepatopatia cronică (de tipul cirozei, infecției cu virus hepatitic B sau C, prin abuz de alcool, diabetul zaharat, excesul ponderal) reprezintă un factor de risc major pentru dezvoltarea carcinomului hepatocelular. Supravegherea acestor pacienți, permite identificarea formațiunilor tumorale mai mici de 2 cm, pentru care prognosticul este semnificativ mai bun. Screeningul acestor pacienți poate fi făcut prin ecografie hepatică sau prin combinarea ecografiei cu dozarea alfa-fetoproteinei serice, la fiecare 6 luni.
Cancerul colorectal
Cancerul colorectal reprezintă una dintre patologiile în care screeningul populației generale și-a dovedit pe deplin utilitatea. Prin screening pot fi identificate leziunile premaligne (polipii colonici) sau cancerele asimptomatice, aflate în stadiu incipient. Evidența actuală arată că prin implementarea screeningului pentru cancer colorectal la nivel național se scade mortalitatea cauzată de această boală. Începând cu vârsta de 20 de ani, fiecare individ trebuie evaluat prin anamneză și clasificat în funcție de prezența factorilor de risc, în risc mediu sau crescut de a dezvolta cancer colorectal. Pacienții cu risc crescut sunt: (a) istoric personal de cancer colorectal sau polip adenomatos; (b) sindroame genetice ce predispun la cancer colorectal (polipoză adenomatoasă familială, cancer colorectal ereditar nonpolipozic); (c) prezența unei rude de gradul unu cu cancer colorectal diagnosticat < 60 ani; (d) două rude de gradul unu cu cancer colorectal diagnosticat la orice vârstă; (e) boală inflamatorie intestinală. Acești pacienți beneficiează de recomandări specifice fiecărui subgrup, dar screeningul trebuie făcut frecvent și cu mijloace de investigație performante, dat fiind riscul semnificativ de a dezvolta un cancer colorectal.
Pacienții cu risc mediu beneficiază de screening începând cu vârsta de 50 de ani și până la vârsta de 75 de ani. Screeningul poate fi făcut astfel: (a) colonoscopie la fiecare 10 ani; (b) colonoscopie virtuală (prin Computer Tomografie) la fiecare 5 ani; (c) testarea imuno-chimică a materiilor fecale, o singură probă pe an; (d) testarea ADN-ului fecal, la fiecare 3 ani; (e) testarea sângerărilor oculte în materiile fecale, trei probe anual; sigmoidoscopie anual plus testarea materiilor fecale cu unul din testele de mai sus.
O analiză a 620 de pacienți cu cancere de colon, managerizate în Spitalul Clinic de Urgență București pe parcursul a 5 ani, a relevat că 275 (44,7%) dintre pacienți s-au prezentat pentru o complicație a bolii. Acest subgrup de pacienți, cu cancer ocluziv, hemoragic sau perforat au prezentat o rată mai mare a complicațiilor postoperatorii (32,4% versus 20,3%) și a mortalității la 30 de zil (3,6% versus 1,8%).

O proporție semnificativă a cancerele gastrointestinale poate fi prevenită printr-un stil de viață sănătos. Screeningul este eficient în majoritatea acestor neoplazii, atât pentru populația generală (cancerul colorectal), dar mai ales pentru subgrupele de pacienți cu risc crescut de a dezvolta aceste boli.

[:]

Articolul Asumă-ți să fii sănătos prevenția cancerelor digestive apare prima dată în umfcd.

Simpozionul, magistral moderat de dl. Academician Ioanel Sinescu, a constituit un excelent prilej pentru specialiști din toate specialitățile Centrului de Transplant, în marea lor majoritate tineri, de a-și prezenta agenda preocupărilor cotidiene.

Paleta deosebit de complexă și de dificilă, dar atât de benefică pentru cei în suferință, a fost excelent sintetizată și documentată, personalități ale lumii noastre medicale remarcând valoarea de excepție a rezultatelor transplantului renal de la Fundeni, mult peste media europeană.

Momentul profesional-științific de referință s-a încheiat emoționant: numeroși beneficiari ai transplantului renal efectuat la Fundeni, au mulțumit D-lui Academician Sinescu și colectivului pe care îl coordonează pentru șansa de ”a se fi născut a doua oară”.

Articolul Simpozionul: “37 de ani de transplant renal în UMF”Carol Davila” apare prima dată în umfcd.

Astfel, pentru cele 520 locuri la Facultatea de Medicină s-au înscris 1.810 de candidaţi, pentru Facultatea de Medicină Dentară, 548 de candidaţi/155 de locuri, pentru Facultatea de Farmacie, 207 de candidaţi/155 de locuri, iar pentru FMAM, 432 de candidaţi/170 de locuri. Pentru concurenţii ale căror medii de admitere, nu vor permite accederea la studiile universitare de licenţă pe locurile finanţate de la bugetul de stat, sunt puse la dispoziţie alte 440 de locuri cu taxă.

În ceea ce priveşte repartizarea cifrei de şcolarizare pe facultăţi pentru admiterea în anul universitar 2017-2018 aceasta creionează pentru specializarea „medicină” un număr de 360 de credite, pentru o durată de 6 ani de studiu (520 locuri finanţate de la buget şi 200 locuri cu taxă). În acelaşi registru, pentru specializarea “medicină dentară” regăsim un număr similar de credite, pentru aceeaşi perioadă de studiu (155 locuri finanţate de la buget şi 125 locuri cu taxă), la facultatea de farmacie , 300 de credite pentru 5 ani de studiu (155 locuri finanţate de la buget şi 70 locuri cu taxă), în timp ce la FMAM , pe segmentul Moaşe şi Asistenţă medicală generală pentru 4 ani de studiu, 240 de credite (100 locuri finanţate de la buget şi 15 locuri cu taxă), iar pentru alte specializări FMAM care însumează 3 ani de studiu şi 180 de credite, au fost repartizate 70 de locuri finanţate de la buget şi 30 de locuri cu taxă.

„Dacă după 1989 interesul absolvenţilor de liceu s-a îndreptat, paradoxal, către alte facultăţi precum cele de studii economice sau drept, îndepărtându-se semnificativ de medicină, în ultimii ani asistăm la o repoziţionare a opţiunilor şi, în ceea ce priveşte admiterea la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti , se accentuează un interes crescut. Acest fapt demonstrează încă o dată că şcoala de medicină românească rămâne în registrul competiţiei şi al valorilor academice, atât prin dorinţa tinerilor candidaţi de a accede în universul cercetării ştiinţifice medicale, cât şi prin reputaţia pe care, de-alungul istoriei sale, această Universitate şi-a creat-o şi poziţionându-se pe harta Universităţilor de profil ale lumii” a declarat Acad. I.Sinescu, Rector al UMF „Carol Davila” Bucureşti.

De menţionat este faptul că, anul acesta, 24 de premianţi ai olimpiadelor naţionale şi internaţionale la discipline precum biologie, fizică sau chimie, au decis să-şi continue performanţa la UMF „Carol Davila”, accederea acestora în Universitate fiind posibilă, conform normelor Ministerului Educaţiei şi Cercetării, fără examen de admitere. Totodată, dintre cei 2996 de candidaţi care vor intra în concurs, miercuri, 26 iulie 2017, 16 au obţinut nota maximă, 10, la examenul de bacalaureat.

În 1857 Carol Davila in ccolaborare cu Nicolae Kretzulescu înființează Şcoala Naţionala de Medicina şi Farmacie. Cea mai veche universitate de medicină și farmacie din țară a fost, încă de la început, recunoscută în Franța și Italia, unde s-au format cu precădere primii profesori. Dedicați îndeplinirii misiunii instituției de formare și perfecționare a resurselor umane înalt calificate în domeniul medical, de a promova cercetarea științifică, spiritul și gândirea critică, membrii comunității academice se remarcă prin realizări de ordin profesional și social. De-a lungul timpului, membrii corpului academic al Universității au fost recunoscuți drept personalități ale lumii medicale românești și internaționale.

Articolul Aproximativ 3.000 de candidaţi pentru admiterea în UMF “Carol Davila” din Bucureşti apare prima dată în umfcd.

În funcţie de celula de origine, există 2 tipuri principale de cancer cutanat epidermic: carcinoame şi melanom. Pe când prima categorie afecează în general vârstnicii şi determină rar metastaze sau deces, melanomul reprezintă una dintre cele mai agresive tumori umane şi afectează o categorie mult mai tânără de populaţie. Astfel, prevenţia melanomului joacă un rol important în dermatologie, iar una dintre cele mai eficiente metode o reprezintă controlul periodic al alunitelor (nevilor).

Persoanele cu nevi multipli prezintă un risc crescut de a dezvolta melanom, în special cei cu pielea foarte deschisă, ochii albaştri/verzi şi păr roşcat/blond/şaten. Studii genetice au arătat că aceeaşi mutaţie (CDKN2A) este responsabilă atât de apariţia melanomului, cât şi a nevilor cu probleme (atipici/displazici). De aceea, persoanele cu multe aluniţe trebuie evaluate periodic de către un dermatolog cu experienţă în monitorizarea nevilor şi cu competenţă în dermatoscopie.

Evaluarea nevilor constă, în primul rând, în efectuarea TBSE (total body skin examination), ce reprezintă analiza întregii suprafeţe cutanate, cu selecţia clinică a aluniţelor de către dermatolog pentru examenul dermatoscopic direct. La acelaşi pacient, profilul clinic şi dermatoscopic al aluniţelor trebuie să fie acelaşi; toate discordanţele reprezintă elemente de apel, iar semnul „ratustii celei urate” (o leziune care nu seamană cu restul) este foarte important.

Dermatoscopia, o tehnică de microscopie de suprafaţă a pielii, cunoscută şi sub denumirea de microscopie de epiluminiscenţă, este o metodă clinică noninvazivă pentru diagnosticul leziunilor pigmentare, care în mâini antrenate, creşte semnificativ acurateţea diagnosticului. Dermatoscopia unei leziuni poate fi simplă sau cu înregistrarea computerizată a imaginii (dermatoscopie digitală). Ultima permite stocarea, transferul la distanţă a imaginii, precum şi compararea în timp a evoluţiei, foarte importante pentru urmărire sau pentru second opinion. În analiza unei leziuni se urmăresc: arhitectura globală, simetria, prezenţa pigmentului, a unor structuri specifice, dar şi prezenţa şi caracteristicile vaselor.
Dermatoscopia este cel mai bun instrument al dermatologului, care în baza unor criterii de diagnostic internaţionale, decide dacă leziunea analizată trebuie excizată, intră într-un program de urmărire sau este complet beingnă şi nu necesită urmărire. Urmărirea (follow-up) nevilor este standardizată internaţional şi dictată de caracteristicile dermatosocpice ale nevilor analizaţi, putand fi:

• Pe termen scurt (3 luni);
• Pe termen mediu (6 luni);
• Pe termen lung (1 an).

Atunci când o aluniţă prezintă elemente de apel la examenul dermatoscopic, fără să aibe însă indicaţie de excizie sau când există mai mulţi nevi atipici (sindromul nevilor atipici) se impune monitorizare dermatoscopică digitală, cu captare şi stocare de imagini clinice şi dermatosocopice, cu echipamente profesionale de înaltă rezoluţie.
Pe lângă indicaţia de follow-up sau excizie, orice pacient cu nevi atipici trebuie să primească recomandări individualizate referitoare la fotoprotecţie şi la restricţiile ce se impun la expunerea la soare, precum şi interzicerea categorică a utilizării surselor artificiale de UV (solar). Aceste recomandări se individualizează în funcţie de tipul de piele, de tipul nevilor (benigni/atipici, puţini/mulţi), de factorii de risc specifici şi de istoricul personal.

Educaţia pacienţilor referitor la expunerea la soare este foarte importantă şi trebuie reluată la fiecare evaluare. Se recomandă atât protecţie mecanică (haine, pălărie), cât şi chimică (agenţi ecran cu SPF 30-50), inclusiv pentru expunerea de zi cu zi (mers pe stradă etc). Este important de subliniat că melanomul se dezvoltă de novo sau pe nevi preexistenţi sub influenţa razelor UVA, iar protecţia agenţilor ecran este garantată doar pentru UVB, astfel că persoanele cu nevi multipli şi mai ales cei cu sindromul nevilor atipici ar trebui să evite pe cât posibil expunerea la soare.

Articolul Monitorizarea nevilor pigmentari (aluniţelor) apare prima dată în umfcd.

Activitatea OMS în domeniul politicilor de sănătate publică şi a programelor preventive

Profesor dr. Alexandru Rafila, membru în Comitetul Permanent al Biroului Regional OMS pentru Europa

Profesorul Alexandru Rafila este în prezent șeful Departamentului de Microbiologie din cadrul Universității Naționale Institutul de Boli Infecțioase „Matei Bals” din București

Comitetul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii s-a reunit în luna septembrie 2016 la Copenhaga pentru a aproba principalele direcţii de acţiune recomandate statelor membre. Biroul Regional pentru Europa ala OMS include 53 de state membre, fiid cea mai întinsă dintre toate regiunile organizaţiei (Statele europene, fostele state componente ale URSS şi Israelul)

OMS consideră că politicile de sănătate publică ar trebui să aibă în atenţie acele domenii şi măsuri care să prevină bolile, să îmbunătăţească starea de sănătate a populaţiei şi să scadă povara finaciară pentru serviciile medicale curative. Sănătatea este considerată ca fiind un factor important al dezvoltării economice pentru orice ţară. Mesajul general a fost reprezentat de faptul că sănătatea este o investiție și nu doar o cheltuială bugetară.

Principalele programe şi activităţi se referă la:

• Prevenirea şi controlul bolilor ne-tranmisibile prin acţiuni asupra factorilor de risc (alimentaţie, alcool, tutun etc)
• Prevenirea şi controlul bolilor transmisibile (accelerarea planului de acţiune pentru eliminarea tuberculozei, îmbunătăţirea performanţei programelor de vaccinare şi introducerea de noi vaccinuri);
• Îmbunătăţirea supravegherii şi controlului rezistenţei bacteriilor la antibiotice şi a infecţiilor asociate asistenţei medicale
• Programul de acţiune pentru situaţiile de urgenţă pentru sănătatea publică
• Înfiinţarea unui Centru European pentru asistenţă medicală primară
• Eliminarea inechităţilor în asigurarea serviciilor medicale, cu accent pe universalitate, utilizând conceptul “nimeni nu este lăsat în urmă”
• Programe de politici publice privind asigurarea accesului la medicamente inovative
• Sănătatea migranţilor şi refugiaţilor

Pentru anul 2017 prioritare sunt acţiunile din domeniul sănătăţii mamei şi a copilului, controlul rezistenţei la antibiotice, abordarea integrată şi creşterea rolului acţiunilor preventive.Strategia “Sănătatea 2020” a înregistrat progrese notabile în special în ceea ce priveşte reducerea inechităţilor, controlul factorilor de risc al bolilor şi promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate.

Planul de acţiune pentru sănătatea migranţilor implică:

• Stabilirea unui cadru de colaborare între statele membre
• Acţiune asupra factorilor sociali determinanţi ai sănătăţii
• Dezvoltarea şi pregătirea sistemelor de sănătate
• Îmbunătăţirea sistemului de informaţii şi comunicare
• Prevenirea bolilor transmisibile
• Reducerea factorilor de risc implicaţi în producerea bolilor netransmisibile
• Introducerea screeningului într-un mod eficient şi etic

Planul de acţiune pentru prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile are o puternică componentă preventivă şi implică măsuri adaptate populaţiei tinere (copii şi adolescenţi), adresate factorilor de risc specifici acestei vârste.

În domeniul bolilor transmisibile sunt recomandate măsuri care să consolideze realizările din domeniul celor prevenibile prin vaccinare (eradicarea poliomielitei, eliminarea rujeolei şi rubeolei din regiunea europeană a OMS) şi să extindă portofoliul de vaccinuri din cadrul programelor naţionale.

Prevenirea şi controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale trebuie să ţină seama de necesitatea limitării concomitente a emergenţei rezistenţei bacteriilor la antibiotic, una dintre principalele ameninţări la adresa sănătăţii publice la nivel global.

Planul de acțiune pentru răspunsul sectorului de sănătate la HIV se referă la acces universal la medicaţie, continuitatea serviciilor medicale, cu ținta de eliminare a infecţiei HIV la copii .

Planul de acțiune pentru răspunsul sectorului de sănătate la hepatita virală presupune intervenții stabilite prin pachete de servicii medicale orientate către țintele stabilite la nivel național, acces la terapiile antivirale inovative, programe sustenabile din punct de vedere financiar, măsuri pentru scăderea prețurilor la medicamente.

Decizii importante care să coordoneze politicile de sănătate la nivel global vor fi adoptate la Geneva în cursul acestei luni când va avea loc Adunarea Mondială a Sănătăţii, când va fi ales şi noul Director General al OMS, după expirarea mandatului dr. Margaret Chan.

Articolul Activitatea OMS în domeniul politicilor de sănătate publică şi a programelor preventive apare prima dată în umfcd.